Lucrările de decolmatare şi repunere în funcţiune a golirii de fund GF2 a barajului Paltinu, intervenţii considerate esenţiale după criza apei care a lăsat, în decembrie 2025, peste 100.000 de persoane fără apă potabilă, ar putea fi executate abia în anul 2029, au comunicat reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor autorităţilor judeţene, potrivit unei informări primite de Prefectura Prahova.
Prefectura cere explicaţii şi avertizează asupra riscului
Prefectul judeţului Prahova, Daniel Nicodim, şi subprefectul Marius Soare au solicitat clarificări în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural din 23 octombrie 2026, după ce lucrările programate pentru noiembrie 2025 de Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău nu au fost executate. În comunicatul Prefecturii se arată că întârzierea este considerată de administraţie «excesivă» şi că nerealizarea intervenţiilor menţine riscul producerii unei situaţii similare celei din iarna trecută.
„Având în vedere posibilitatea reapariţiei unei situaţii de urgenţă similare celei din decembrie 2025, când peste 100.000 de oameni, din 14 localităţi au rămas fără apă potabilă, prefectul Daniel Nicodim şi subprefectul Marius Soare au solicitat, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural din 23 octombrie 2026, informaţii privind stadiul lucrărilor de deblocare a accesului la golirea de fund GF2 a barajului Paltinu.”
Comunicatul menţionează explicit că intervenţiile de decolmatare convenite de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă nu au fost realizate, ceea ce impune «clarificarea urgentă a situaţiei».
Contextul crizei şi efectele locale
În decembrie 2025, executarea lucrărilor la baraj — iniţial programate pentru noiembrie 2025 — a dus la o scădere a debitului şi la perturbări semnificative ale alimentării cu apă în 14 localităţi din judeţ, afectând populaţia, instituţiile publice şi spitalele. Prefectura consideră că lipsa unei intervenţii la timp păstrează vulnerabilitatea la episoade similare în anii următori.
Reprezentanţii ABA Buzău, care au informat autorităţile judeţene despre posibilitatea amânării lucrărilor până în 2029, nu sunt citaţi cu detalii tehnice în comunicatul Prefecturii. Totuşi, decizia de amânare ridică semne de întrebare privind planificarea lucrărilor, alocarea de resurse şi coordonarea interinstituţională necesare pentru gestionarea lacului de acumulare.
Ce a solicitat Prefectura şi care sunt paşii următori
În cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, prefectul şi subprefectul au cerut informaţii detaliate despre stadiul lucrărilor şi motivele întârzierii. Autorităţile locale aşteaptă acum răspunsuri privind termene clare, sursele de finanţare şi măsurile temporare de protecţie a alimentării cu apă pentru populaţie şi instituţii esenţiale.
- Lucrările programate iniţial: noiembrie 2025 (neefectuate)
- Criza produsă: decembrie 2025 — peste 100.000 de persoane afectate în 14 localităţi
- Nou termen anunţat: 2029 (posibilă finalizare a deblocării GF2)
Prefectura Prahova a cerut clarificări urgente pentru a evalua riscurile pe termen scurt şi a elabora eventuale planuri alternative, inclusiv măsuri de asigurare a alimentării cu apă în perioade critice. Până la obţinerea unor date concrete, riscul reapariţiei unor perturbări la sisteme de alimentare rămâne o preocupare majoră pentru autorităţile judeţene.
Implicarea instituţiilor şi nevoia de transparenţă
Situaţia relevă importanţa coordonării între ABA Buzău, autorităţi judeţene şi instituţiile care gestionează infrastructura locală. În lipsa unui calendar de intervenţii şi a unei comunicări transparente privind sursele de finanţare şi etapele de execuţie, cetăţenii şi administraţiile locale rămân expuse unor potenţiale disfuncţionalităţi.
| Element | Date/Status |
|---|---|
| Lucrări de decolmatare GF2 | Programate noiembrie 2025 — neexecutate |
| Criza apei | Decembrie 2025 — >100.000 persoane afectate |
| Termen comunicat recent | Posibil 2029 |
Prefectura a anunţat că va urmări îndeaproape răspunsurile furnizate de ABA Buzău şi va insista pentru stabilirea unui calendar realist de intervenţii, astfel încât riscul pentru alimentarea cu apă a populaţiei să fie redus. Până la clarificarea situaţiei, autorităţile judeţene îndeamnă la vigilenţă şi la pregătirea unor planuri de contingenţă pentru eventuale noi perturbări.
Următorul pas oficial va fi primirea răspunsurilor detaliate din partea instituţiilor responsabile şi convocarea, după necesitate, a unor şedinţe suplimentare ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pentru a stabili măsuri imediate de protecţie a utilităţilor publice şi a populaţiei.
