La 25 de ani, Cosmin Ionuț Ciobanu din comuna Călărași, județul Botoșani, administrează o exploatație agricolă de aproximativ 100 de hectare, pe care cultivă cereale și plante tehnice, după o traiectorie construită pe studii și investiții proprii. Parcursul tânărului fermier include formare profesională la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi” din Iași, studii universitare la Facultatea de Agricultură din Iași și, în prezent, studii de masterat, anul I, în Managementul și conservarea solului.
De la legumicultură la cultura mare
Inițial implicat în legumicultură, Cosmin a extins treptat activitatea spre cultura mare. Pe suprafețele pe care le lucrează sunt înscrise principalele culturi de câmp: grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Dezvoltarea fermei s‑a realizat în mare parte din resurse proprii, iar parcul de utilaje a fost constituit etapizat.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Vârstă | 25 ani |
| Suprafață exploatată | ≈ 100 hectare |
| Culturi principale | grâu, rapiță, porumb, floarea‑soarelui |
| Tractoare în fermă | Belarus, McCormick |
Investiții, finanțare și planuri tehnologice
Deși a încercat să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare, tânărul fermier nu a avut succes până în prezent și a continuat investițiile din venituri proprii. În prezent, parcul utilitar include două tractoare — un Belarus și un McCormick — precum și majoritatea utilajelor necesare lucrărilor agricole. Cu toate acestea, Cosmin recunoaște că mai sunt echipamente de achiziționat pentru a optimiza fluxul de lucrări.
„Agricultura nu este făcută pentru oricine, dar eu o recomand tuturor să încerce”
Privind înainte, fermierul intenționează să ajusteze tehnologia de lucru a solului: trecerea de la un sistem conservativ către minimum tillage se află pe agenda sa, în acord cu pregătirea academică în managementul și conservarea solului. Schimbarea urmărește protecția structurii solului și eficiența pe termen lung.
Contextul economic: recolte bune, presiune pe costuri
Anul agricol 2026 este descris de Cosmin ca unul cu recolte mulțumitoare, dar cu presiuni crescânde pe partea costurilor de producție. Principalele cheltuieli semnalate sunt motorina și îngrășămintele, care au crescut mai repede decât prețurile obținute pentru cereale, diminuând marjele de profit la nivelul fermei.
- evoluția costurilor cu motorina și fertilizanții;
- inegalitatea dintre creșterea cheltuielilor și nivelul prețurilor agricole;
- necesitatea modernizării progresive a utilajelor pentru eficiență și conservarea solului.
Aceste realități sunt familiare multor ferme tinere din regiune: accesul la capital rămâne un obstacol, iar volatilitatea intrărilor și a pieței cerealeor afectează planificarea investițiilor. Alegerea lui Cosmin de a continua cu fonduri proprii reflectă, în același timp, o strategie de gestionare a riscurilor financiare, dar și limitările pe care le pot întâmpina fermierii la accesarea finanțărilor externe.
Implicare profesională și mesaj pentru tineri
Modelul urmat de tânărul din Călărași — educație agricolă, perfecționare continuă și investiții etapizate — poate servi drept exemplu pentru alți tineri interesați de agricultură. El subliniază necesitatea cunoașterii agrotehnice și a muncii constante pentru a asigura sustenabilitatea unei exploatații agricole.
Pe termen mediu, adaptarea tehnologiilor de prelucrare a solului și o atenție sporită la costurile de producție vor fi elemente critice pentru menținerea competitivității. În lipsa unor cifre publice despre cheltuieli sau venituri, concluziile rămân orientative, dar coerente cu percepțiile generalizate din sector: productivitate bună poate coexista cu presiuni economice asupra marjelor fermei.
Experiența relatată de Cosmin Ionuț Ciobanu pune în evidență atât dificultățile, cât și posibilitățile din agricultura contemporană a județului Botoșani: tinerii bine pregătiți pot construi ferme viabile, dar succesul depinde de managementul costurilor, adaptarea tehnologică și, unde este posibil, de accesul la surse de finanțare externe.
