Fostul procuror‑şef al DIICOT Ialomiţa, condamnat definitiv: un an de închisoare cu suspendare şi 80.000 lei amendă

Un complet de cinci judecători al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a pronunţat, marţi, hotărârea definitivă în dosarul fostului procuror‑şef al Biroului Teritorial DIICOT Ialomiţa, Alexandru Mihailiuc. Instanţa a păstrat condamnarea pentru fals intelectual, fals în declaraţii şi uz de fals, stabilind o pedeapsă de un an închisoare, al cărei executare a fost amânată, şi o amendă penală în cuantum de 80.000 lei.

Decizia instanţei şi măsurile conexe

Completul de la ICCJ a amânat aplicarea pedepsei privative de libertate pentru o perioadă de supraveghere de doi ani, ceea ce înseamnă că fostul magistrat nu va merge la închisoare dacă respectă condiţiile impuse în acest interval şi nu săvârşeşte noi infracţiuni. Totodată, instanţa a dispus desfiinţarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul infracţiunilor.

„Înalta Curte reafirmă standardele ridicate de integritate, legalitate şi responsabilitate inerente exercitării funcţiei de magistrat”, a precizat instanţa supremă într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Natura faptelor reţinute de anchetă

Trimiterile în judecată, formulate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, arată că Mihailiuc ar fi determinat trei martori să cuprindă în declaraţiile date în calitate de martori împrejurări neconforme cu adevărul, privind restituirea unor sume ridicate în urma unor percheziţii domiciliare. De asemenea, în anchetă s‑a reţinut că fostul procuror a întocmit trei procese‑verbale conţinând menţiuni neadevărate, documente ulterior prezentate comisiei de control a structurii centrale.

Prin calificarea juridică reţinută de instanţă — fals intelectual, fals în declaraţii şi uz de fals — s‑a avut în vedere, în mod explicit, atât modul de alcătuire a unor înscrisuri oficiale, cât şi influenţa exercitată asupra declaraţiilor martorilor, fapte comise în exercitarea atribuţiilor profesionale.

Contextul obligaţiilor profesionale şi reacţia instanţei

În motivarea soluţiei, ICCJ a apreciat gravitatea faptelor dată de exercitarea profesiei de magistrat, subliniind că atribuţiile judiciare trebuie îndeplinite cu respectarea strictă a legii şi a adevărului factual, având în vedere încrederea publică acordată actului de justiţie. Instanţa a ținut cont și de modalitatea concretă de comitere a faptelor şi de circumstanţele care le‑ar fi justificat, inclusiv antedatarea unor procese‑verbale pentru a explica omisiunile constatate în cadrul unui control intern.

Elemente procesuale şi consecinţe practice

Hotărârea completului de cinci judecători este definitivă, ceea ce încheie calea de atac a apelului în acest dosar. Măsurile dispuse includ, pe lângă amenda penală şi amânarea executării pedepsei:

• desfiinţarea înscrisurilor falsificate care au fost folosite ca probe materiale ale infracţiunilor;
• termenul de supraveghere de doi ani în care inculpatul trebuie să respecte condiţiile impuse pentru a evita executarea pedepsei;
• confirmarea responsabilităţilor disciplinare şi eventualelor consecinţe profesionale, în funcţie de prevederile aplicabile magistraţilor (aceste aspecte ţin însă de proceduri separate şi nu sunt detaliate în comunicatul instanţei).

Ce implică amânarea executării pedepsei

Amânarea aplicării pedepsei închisorii pe durata termenului de supraveghere presupune, în esenţă, că persoana condamnată rămâne în libertate cu obligaţia respectării anumitor condiţii stabilite de lege şi/sau de instanţă. Nerespectarea acestor obligaţii sau săvârşirea unei noi infracţiuni în acest interval poate atrage revocarea amânării şi executarea pedepsei. Măsura este reglementată de Codul penal şi urmăreşte reintegrarea socială sub control judiciar.

Aspecte procedurale rămase

Dosarul a fost instrumentat la nivel central de Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă ICCJ, iar comunicatul instanţei nu menţionează sancţiuni disciplinare aplicate în paralel sau demersuri administrative ulterioare. De asemenea, nu au fost făcute publice detalii privind eventuale restituiri sau măsuri reparatorii suplimentare adoptate în legătură cu sumele de bani menţionate în anchetă.

Pe fond, cauza atrage atenţia asupra standardelor de integritate cerute magistraţilor şi asupra mecanismelor de control intern din parchete şi structuri speciale. Hotărârea ICCJ pune punct etapelor judiciare în acest dosar şi stabileşte sancţiuni penale şi civile importante pentru faptele constatate.