Situaţia actuală la Centrala Nucleară de la Cernavodă
Unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, dacă prognozele privind creşterea debitelor Dunării se confirmă, a declarat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă, în emisiune la Digi24. În prezent, ambele unităţi ale centralei rămân oprite din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului, care afectează alimentarea cu apă a sistemului de răcire.
Ministrul a explicat că debitele Dunării au înregistrat o creştere semnificativă în ultimele două săptămâni, însă aceasta nu este, deocamdată, suficientă pentru a permite repornirea imediată a unuia dintre reactoare. Oficialul a estimat un interval de aproximativ două săptămâni ca termen realist pentru revenire, subliniind însă că modificările prognozelor hidrologice pot grăbi sau întârzia reluarea funcţionării.
„Undeva în jurul datei de 15 noiembrie, dacă trendurile, prognozele care sunt în momentul de faţă se menţin, ar trebui să avem un reactor care să pornească.”
Context şi consecinţe pentru sistemul energetic
Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august, ca urmare a nivelului foarte scăzut al Dunării. Înainte de aceste opriri, centrala de la Cernavodă asigura aproximativ 20% din energia electrică produsă la nivelul Sistemului Energetic Naţional. Prin urmare, menţinerea unităţilor oprite a avut implicaţii asupra balanţei energetice şi asupra costurilor de operare ale sistemului.
În cursul verii au fost analizate mai multe soluţii hidrotehnice pentru a asigura suplimentarea apei la gurile de aspiraţie ale sistemului de răcire, însă, potrivit ministrului Energiei, aceste măsuri nu au adus rezultatele anticipate. Oficialul a menţionat că lucrările pregătitoare au „îngheţat” într-o anumită măsură, iar printre opţiunile discutate rămâne şi devierea unei porţiuni din debitul Dunării către braţul Bala, pentru a alimenta centrala.
Măsuri luate şi paşi următori
Ministrul a anunţat că va efectua o vizită la Cernavodă în cursul acestei săptămâni pentru a evalua situaţia la faţa locului. Deciziile privind repornirea unei unităţi vor fi dependente de măsurătorile hidrologice şi de capacitatea de asigurare a debitelor necesare funcţionării în condiţii de siguranţă.
- Unitatea 1: oprită controlat la 28 iulie.
- Unitatea 2: oprită controlat la 13 august.
- Contribuţie la SEN înainte de opriri: aproximativ 20% din producţia naţională.
Reluarea activităţii uneia dintre unităţi ar uşura presiunea asupra altor centrale şi ar reduce necesitatea unor importuri sau a folosirii unităţilor pe combustibili mai scumpi. Totuşi, decizia de repornire va urma evaluări tehnice stricte pentru a garanta funcţionarea în parametri normali şi siguranţa instalatiei.
| Eveniment | Dată |
|---|---|
| Oprire controlată Unitatea 1 | 28 iulie |
| Oprire controlată Unitatea 2 | 13 august |
| Data estimată pentru repornire (dacă prognozele se menţin) | ~15 noiembrie |
Implicaţii locale
Pentru comunitatea din Cernavodă, repornirea unei unităţi nucleare înseamnă nu doar revenirea la un nivel normal al activităţii centralei, ci şi efecte asupra locurilor de muncă şi asupra economiei locale. Administraţia centrală şi operatorii instalaţiei trebuie să ţină cont atât de cerinţele tehnice cât şi de impactul asupra resurselor de apă din zonă.
Următoarele zile sunt importante pentru confirmarea tendinţelor hidrologice şi pentru planificarea intervenţiilor tehnice necesare. Autorităţile au menţionat public disponibilitatea de a evalua măsurile hidrotehnice şi alternativele care să permită, în siguranţă, reintroducerea capacităţilor de producţie energetică.
Ministrul Energiei subliniază că deciziile vor fi adaptate pe măsură ce prognozele şi datele de teren se actualizează, în vederea asigurării funcţionării stabile şi sigure a instalaţiei nucleare de la Cernavodă.
