Măsuri aprobate pentru a preveni întreruperea alimentării cu apă a centralei
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat un plan etapizat menit să asigure resursa de apă necesară pentru răcirea reactoarelor Centralei Nuclearo‑Electrice de la Cernavodă, potrivit unui comunicat al Guvernului citat de News.ro și publicat în Monitorul Oficial. Decizia vine după oprirea completă a centralei în 13 august, ca urmare a unui nivel istoric scăzut al Dunării care a pus în pericol funcționarea sistemelor de răcire.
Planul stabilit de CNSU prevede implementarea unui sistem temporar, modular şi complet reversibil, care să redirecţioneze debitul de apă către canalul de racord şi priza centralei. Măsurile urmează a fi activate automat dacă nivelul apei în bazinul prizei scade până la cota critică de 1,58 metri.
Etapele intervenţiei şi elementele logistice
Strategia este structurată în trei etape, în funcţie de severitatea secetei şi de evoluţia debitului Dunării. Prima fază se bazează pe utilizarea unor nave şi barje pentru a concentra fluxul de apă spre intrarea în Canalul Dunăre‑Marea Neagră:
- amplasarea pe aliniament a mai multor nave şi barje, încărcate, pe o lungime de aproximativ 600 de metri în zona de confluenţă dintre braţul Dunărea Veche şi intrarea în canal;
- rolul acestor structuri este de a îngusta secţiunea de curgere şi de a direcţiona un volum mai mare de apă către canal şi spre priza centralei.
Dacă nivelul Dunării continuă să scadă, se trece la a doua etapă, care implică realizarea unei închideri modulare pe o secţiune de 170 de metri în zona canalului de racord. Ca alternativă de rezervă, această structură modulară poate fi înlocuită rapid cu un baraj provizoriu din piatră.
„Hotărârea CNSU prevede realizarea unui sistem de intervenţie temporar, modular, etapizat şi reversibil. Acesta va fi implementat în zona confluenţei de la Cernavodă a braţului Dunărea Veche cu intrarea în Canalul Dunăre‑Marea Neagră, în vederea asigurării resursei de apă necesare pentru centrală”,
Autorităţile au subliniat caracterul reversibil şi temporar al intervenţiei, pentru a nu produce modificări permanente în cursul apei sau pe infrastructura hidrografică din zonă. Nu au fost detaliate ancoraţii sau tipurile exacte de încărcătură care vor fi folosite pentru barje, nici calendarul concret de implementare, care depinde de evoluţia nivelului fluviului.
Context local: impact şi incertitudini
Oprirea completă a centralei pe 13 august a evidenţiat vulnerabilitatea instalaţiilor care depind de resursa naturală a Dunării pentru sisteme critice de răcire. Măsura CNSU urmăreşte să prevină scenarii în care limita de funcţionare a pompelor de răcire sau a prizei de apă ar fi depăşite din cauza secetei.
Planul ridică întrebări legate de durata intervenţiei şi de efectele asupra navigaţiei şi ecosistemelor din zona confluenţei, teme care vor solicita clarificări suplimentare din partea autorităţilor de mediu şi a operatorilor de transport fluvial. Până la momentul publicării deciziei, nu au fost comunicate evaluări detaliate privind impactul ecologic sau compensările posibile pentru operatorii economici riverani.
| Element | Valoare/Descriere |
|---|---|
| Cota critică în bazinul prizei | 1,58 m |
| Lungime aliniament barje (etapa 1) | 600 m |
| Sectiune închidere modulară (etapa 2) | 170 m |
| Data opririi centralei | 13 august (oprire completă, potrivit comunicatului) |
Pe plan local, repornirea reactorului depinde nu doar de aceste intervenţii temporare, ci şi de evoluţia hidrologică pe termen scurt şi mediu. Decizia CNSU oferă însă un cadru operaţional pentru situaţii critice, reducând riscul unei întreruperi prelungite a funcţionării centralei din cauza secetei.
Operatorii energetici şi autorităţile locale din Cernavodă vor rămâne în legătură strânsă cu instituţiile naţionale responsabile de implementarea planului, iar populaţia şi mediul economic din zonă aşteaptă informaţii suplimentare privind calendarul şi impactul operaţiunilor anunţate.
