O cercetare publicată în revista Translational Psychiatry indică existenţa unor asocieri între compoziţia microbiomului — atât intestinal, cât şi oral — şi intensitatea trăsăturilor psihopatice la adulţi sănătoşi, potrivit datelor publicate de echipa condusă de Carolina Costa, cercetătoare în ştiinţe biomedicale la Universitatea din Porto (Portugalia).
Metodă şi participanţi
Studiul a inclus 200 de adulţi sănătoşi care au completat chestionare standardizate pentru evaluarea trăsăturilor psihopatice şi au furnizat mostre de sânge, salivă şi materii fecale. Cercetătorii au comparat apoi profilele microbiene obţinute din aceste probe cu scorurile individuale din chestionare, în vederea identificării de corelaţii între abundenţa unor genuri şi specii bacteriene şi manifestările de tip psihopatic (lipsă de empatie, impulsivitate, tendinţe antisociale, egoism).
Rezultate principale
Analiza a relevat o asociere pozitivă între prezenţa crescută a trei tipuri bacteriene şi scoruri mai mari la măsurile de psihopatie. Aceste microorganisme sunt:
- Allisonella — un gen anterior asociat cu inflamaţii sistemice, condiţii care la rândul lor au fost corelate cu anxietate şi depresie;
- Prevotella — un gen raportat în alte studii ca având legături cu tulburări neuropsihiatice şi cu posibile efecte asupra procesării emoţionale;
- Cloacibacillus evryensis — specia identificată în analiza echipei, pentru care autorii notează un interes deosebit deoarece ar putea influenţa nivelurile de acid gama-aminobutiric (GABA), un neurotransmiţător implicat în controlul impulsurilor.
În schimb, o specie din microbiomul oral, Treponema vincentii, a arătat o asociere negativă: niveluri mai ridicate ale acesteia s-au corelat cu scoruri mai mici la trăsăturile psihopatice analizate.
Interpretare şi limitări
Autorii subliniază că studiul este de natură exploratorie şi nu stabileşte relaţii de cauzalitate. Corelaţiile observate pot reflecta mecanisme complexe, inclusiv efecte directe ale metaboliţilor bacterieni asupra sistemului nervos, influenţe imuno-inflamatorii sau alte legături bidirecţionale între comportament şi compoziţia microbiomului.
Aspecte metodologice importante menţionate de cercetători includ:
- eşantionul relativ mic (200 de participanţi) şi restricţia la adulţi sănătoşi, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor la populaţii clinice;
- utilizarea chestionarelor pentru evaluarea trăsăturilor psihopatice, care furnizează măsuri auto-raportate ce pot fi influenţate de biasuri;
- necesitatea unor studii longitudinale şi experimentale pentru a testa dacă modificarea microbiomului ar putea modifica trăsăturile analizate sau dacă acestea reflectă doar asocieri coincidente.
| Bacterie | Asociere cu trăsături psihopatice | Comentariu |
|---|---|---|
| Allisonella | Pozitivă | Legată anterior de inflamaţii sistemice |
| Prevotella | Pozitivă | Implicaţii în procesarea emoţională |
| Cloacibacillus evryensis | Pozitivă | Producător potenţial de GABA |
| Treponema vincentii | Negativă | Microbiom oral, asociere inversă |
Context şi implicaţii
Descoperirile se înscriu într-un corpus de cercetări care extind rolul microbiomului dincolo de digestie, spre influenţarea stărilor emoţionale şi a comportamentului. Dacă viitoare studii confirmă mecanisme cauzale, ar putea apărea noi direcţii terapeutice care vizează modularea microbiomului în tratamentul unor tulburări de comportament sau în prevenţie. Totuşi, comentariile autorilor rămân prudente: în prezent, datele oferă motive pentru investigaţii ulterioare, nu dovezi pentru intervenţii clinice.
Pe plan naţional, cercetarea subliniază importanţa consolidării capacităţii de a realiza studii multidisciplinare care combină analiza microbiomului, evaluările neuropsihologice şi abordări longitudinale, pentru a clarifica relaţiile complexe dintre microbi şi comportament.
Concluzia cercetării este una precaută: există semnale de asociere între anumite microorganisme şi trăsături psihopatice, dar ele trebuie validate prin studii mai ample şi proiecte care să diferenţieze corelaţia de cauzalitate.
