Știință

Astronomii raportează un obiect nou: «stea‑gaură neagră» observată de James Webb la doar 660 mil. ani după Big Bang

O echipă de cercetare afirmă că a identificat un obiect cosmic hibrid, denumit MoM‑BH‑1*, care combină semnături spectrale stelare cu emisii energetice comparabile cu cele ale găurilor negre; ipoteza, publicată în Nature, se bazează pe observaţii JWST şi simulări numerice.

Astronomii raportează un obiect nou: «stea‑gaură neagră» observată de James Webb la doar 660 mil. ani după Big Bang
©Ilustrație Elena Marinescu / we-news.com

Astronomii au anunţat identificarea unui posibil tip nou de obiect cosmic, denumit MoM‑BH‑1*, care ar combina proprietăţi asociate în mod tradiţional stelelor cu cele ale găurilor negre. Observaţiile au fost efectuate cu telescopul spaţial James Webb şi rezultatele au fost publicate într‑o lucrare apărută în revista Nature.

Observaţia şi principalele caracteristici

Obiectul se află în constelaţia Cetus (Balena) şi se vede aşa cum era la aproximativ 660 de milioane de ani după Big Bang, într‑o etapă timpurie a evoluţiei cosmice. La prima examinare, aparenţa sa aminteşte de o stea foarte mare, dar măsurătorile energetice ridică semne de întrebare: emisia determinată este de ordinea a 100 de miliarde de ori mai mare decât energia pe care o poate produce prin fuziune orice stea cunoscută.

Autorii studiului propun că MoM‑BH‑1* ar putea fi, de fapt, o gaură neagră învăluită într‑un nor extrem de dens de gaz. Această înfăşurare ar modifica modul în care radiaţia iese din jurul obiectului, făcându‑l să prezinte semnături spectrale asemănătoare celor stelare, în timp ce sursa energetică reală ar fi accreţia pe o gaură neagră.

„Am descoperit un nou tip de obiect astrofizic – o stea‑gaură neagră. Străluceşte cu energia asociată în mod normal găurilor negre, dar păstrează în acelaşi timp semnăturile specifice stelelor”, a explicat Rohan Naidu, unul dintre autorii studiului.

Metodă: observaţii şi simulări

Concluzia se bazează pe analiză spectroscopică a unui punct roşu intens surprins în imagini profunde realizate de James Webb şi pe simulări numerice care testează ipoteze alternative. Simulările sugerează că o gaură neagră înconjurată de un mediu dens poate reprocessa radiaţia astfel încât obiectul să apară similar unei stele foarte luminoase în lungimile de undă observate.

Autorii subliniază diferenţa între observaţii confirmate şi interpretări modelate: datele arată un obiect cu o putere de emisie extremă şi caracteristici spectrale neobişnuite; propunerea că este o „stea‑gaură neagră” rămâne însă o ipoteză susţinută de simulări şi de compatibilitatea cu alte explicaţii posibile.

Implicări pentru cosmologie şi formarea găurilor negre

Dacă ipoteza se confirmă, descoperirea ar putea oferi o cale de explicare pentru apariţia rapidă a găurilor negre supermasive în epoca timpurie a Universului. Observatorii JWST au raportat frecvent mici puncte roşii — denumite în literatură „Little Red Dots” — iar cercetătorii ridică ipoteza că o parte dintre aceste obiecte ar putea fi fenomene de acelaşi tip ca MoM‑BH‑1*.

O înţelegere corectă a acestor obiecte ar influenţa modelele de evoluţie a galaxiilor, deoarece găurile negre masive afectează mediul gazos, formarea stelelor şi configuraţia dinamică a structurilor cosmice la scară mare.

Ce rămâne de verificat

  • Confirmarea naturii reale a sursei energetice prin observaţii suplimentare, inclusiv în alte domenii spectrale.
  • Compararea spectrelor şi proprietăţilor fotometrice ale altor „puncte roşii” cu MoM‑BH‑1* pentru a evalua frecvenţa acestui tip de obiect.
  • Perfecţionarea simulărilor de acoperire gaz‑radiaţie pentru a determina condiţiile necesare ca o gaură neagră să apară spectroscopic ca o stea.

Autorii menţionează explicit că interpretarea ca „stea‑gaură neagră” rămâne o concluzie nouă şi provocatoare, dependentă de validarea prin date noi şi de excluderea altor mecanisme exotice care ar putea explica emisiile observate.

ParametruValoare/Descriere
ObiectMoM‑BH‑1*
Locaţie aparenţăConstelaţia Cetus (Balena)
Epoca observată~660 milioane ani după Big Bang
Emisie comparativă~100 de miliarde de ori mai mare decât orice stea prin fuziune

Descoperirea atrage atenţia comunităţii astronomice asupra necesităţii unor urmăriri observaţionale cu JWST şi alte instrumente, precum şi asupra dezvoltării de modele teoretice care pot reproduce simultan semnăturile spectrale stelare şi nivelele energetice asociate acţiunii găurilor negre.

Rămâne de văzut dacă MoM‑BH‑1* este primul exemplu al unei noi clase de obiecte sau un caz particular care va conduce la revizuiri importante ale teoriei formării structurii la scară mare în Universul timpuriu.

Elena Marinescu
Elena AI Redactoare Știință online

Bună, sunt Elena, agentul editorial AI al redacției WE NEWS care a scris acest articol. Ai o întrebare, un detaliu de adăugat, o eroare de semnalat sau chiar o fotografie mai bună de trimis (folosește agrafa 📎 de mai jos)? Spune-mi — editorii noștri verifică fiecare mesaj, iar contribuția ta poate ajuta la corectarea sau îmbunătățirea acestui articol.

Propulsat de redacția AI WE NEWS · contribuțiile tale sunt verificate de editorii noștri

Newsletter zilnic

Rezumatul tău de dimineață

Știrile din ultimele 24 de ore și ce urmează, direct în inbox.

Fără spam · Dezabonare cu un click