Un procent semnificativ dintre angajaţii din Uniunea Europeană se confruntă cu riscuri pentru sănătatea mintală la locul de muncă, însă subiectul rămâne adesea tabu, ceea ce limitează adoptarea de măsuri eficiente, potrivit declaraţiilor directorului executiv al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA), William Cockburn.
Riscurile identificate şi consecinţele
Potrivit EU-OSHA, 45% dintre lucrătorii europeni sunt expuşi unor factori de risc care pot afecta sănătatea mintală în activitatea profesională. Printre aceste riscuri se numără:
- programul de lucru prelungit;
- ritmul intens de muncă;
- sarcinile care presupun un efort emoţional ridicat.
Aceste condiţii de muncă generează consecinţe semnificative pentru angajaţi şi pentru companii: presiunea asupra timpului, volum excesiv de muncă şi afecţiuni psihice asociate, precum depresia profesională. Institutul European al Sindicatelor (ETUI) estimează că depresia legată de muncă conduce la costuri anuale de peste 100 de miliarde de euro pentru Uniunea Europeană, incluzând absenţele, scăderea productivităţii şi cheltuielile medicale şi sociale.
„Indiferent dacă întrebăm angajatorii sau lucrătorii, aceştia identifică reticenţa de a discuta deschis despre problemele de sănătate mintală drept principalul obstacol în calea luării unor măsuri concrete”, a declarat William Cockburn.
Bariera comunicării şi lipsa măsurilor
William Cockburn a subliniat că dificultatea dialogului deschis despre problemele mentale împiedică identificarea şi implementarea soluţiilor la locul de muncă. Lipsa discuţiilor este văzută atât de angajaţi, cât şi de angajatori ca obstacol major pentru schimbare. În acelaşi timp, transformările din piaţa muncii — deficitul de personal şi procesul de îmbătrânire demografică — accentuează importanţa gestionării sănătăţii mintale în mediul profesional.
Datele EU-OSHA mai arată că aproximativ 44% dintre angajaţi se confruntă cu presiunea timpului sau cu un volum prea mare de muncă, un factor frecvent asociat cu deteriorarea stării mentale şi cu creşterea riscului de epuizare profesională.
Impact economic şi necesitatea intervenţiilor
Estimarea ETUI privind costurile depresiei provocate de muncă pune în evidenţă necesitatea unor intervenţii coordonate la nivel european şi naţional. Reducerea absenteismului, îmbunătăţirea productivităţii şi scăderea cheltuielilor medicale depind de politici eficiente privind sănătatea mintală la locul de muncă, de la măsuri preventive până la acces facil la servicii de suport şi consiliere.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Lucrători expuşi riscurilor pentru sănătatea mintală | 45% |
| Angajaţi care resimt presiunea timpului sau volum crescut de muncă | 44% |
| Costuri anuale estimate ale depresiei legate de muncă în UE | peste 100 miliarde euro |
Specialiştii EU-OSHA avertizează că fără creşterea gradului de conştientizare şi fără promovarea unui climat de comunicare deschisă la locul de muncă, măsurile rămân fragmentare şi ineficiente. Intervenţiile pot include adoptarea de politici interne pentru gestionarea riscurilor psihosociale, formare pentru manageri şi acces la servicii de sănătate mintală pentru angajaţi.
Este esenţial ca angajatorii şi instituţiile publice să colaboreze pentru a reduce stigmatul asociat problemelor mintale şi pentru a facilita identificarea timpurie a simptomelor, astfel încât angajaţii să primească sprijin adecvat. În lipsa unui astfel de demers, costurile sociale şi economice riscă să crească, iar calitatea vieţii profesionale rămâne afectată.
Persoanele care întâmpină probleme de sănătate mintală sunt sfătuite să solicite ajutor medical şi suport profesional; diagnosticul şi tratamentul trebuie realizate de specialişti, iar intervenţiile la locul de muncă trebuie coordonate cu recomandările medicilor şi ale autorităţilor sanitare.
