Ministrul desemnat pentru Sănătate, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă că, la întocmirea bugetului pentru 2026, a solicitat pentru zona de urgenţă suma de 650 milioane lei, dar alocarea aprobată a fost de circa 460 milioane lei, o reducere de aproape 30% faţă de cerere. Oficialul a criticat totodată faptul că nu au fost alocate din Fondul de rezervă sume de ordinul zecilor de milioane pentru unităţile de primiri urgenţe (UPU) şi pentru ambulanţe.
Contextul bugetar şi rectificările anterioare
Rogobete a explicat că, în mandatul anterior, Ministerul Sănătăţii a efectuat două rectificări bugetare pozitive, una în septembrie şi alta în noiembrie, pentru a asigura funcţionarea sistemului şi pentru a evita sincopele. El a susţinut că datorită acelora au fost prevăzute şi acoperite necesităţi urgente şi nu s-au înregistrat probleme majore după preluarea mandatului.
„Atunci când s-a realizat bugetul, am solicitat pentru zona de urgenţă (...) 650 de milioane de lei. Alocarea primită a fost de 460 şi ceva de milioane, deci o scădere de aproape 30% faţă de cât am solicitat.”
Ministrul desemnat a subliniat că se anticipau presiuni asupra sistemului de urgenţă şi că, în lumina acestor evoluţii, s-ar fi impus măsuri imediate din partea Guvernului pentru suplimentarea fondurilor destinate UPU şi serviciilor de ambulanţă.
Propunerea: alocări din Fondul de rezervă
Rogobete a spus că nu înţelege de ce nu au fost desemnate din Fondul de rezervă câteva zeci de milioane de lei, în special între 20–30 milioane lei, pentru unităţile de primiri urgenţe şi pentru ambulanţe, fără a afecta alte programe. El a afirmat că o astfel de măsură ar fi permis marilor institute şi spitalelor să gestioneze mai bine afluxul de pacienţi şi riscurile operaţionale.
- Solicitarea iniţială pentru zona de urgenţă: 650 milioane lei
- Alocarea aprobată în buget: ~460 milioane lei
- Suma considerată necesară din Fondul de rezervă: 20–30 milioane lei
| Indicator | Valoare (lei) |
|---|---|
| Cerere pentru urgenţe | 650.000.000 |
| Alocare aprobată | ~460.000.000 |
Declaraţiile au fost făcute într-o intervenţie la un post de televiziune, în care ministrul desemnat a legat decizia de aprobare a unei sume mai mici de necesar de eforturile guvernamentale anterioare de reducere a deficitului bugetar.
Implicaţii şi riscuri pentru serviciile de urgenţă
Reducerea alocărilor pentru zona de urgenţă poate afecta mai multe componente operaţionale: dotarea şi funcţionarea unităţilor de primiri urgenţe din spitalele mari, disponibilitatea şi întreţinerea ambulanţelor, acoperirea necesarului de materiale şi consumabile, precum şi capacitatea de reacţie în perioadele cu aflux ridicat de pacienţi. Ministrul desemnat a atras atenţia că finanţarea insuficientă poate duce la situaţii în care pacienţii cu urgenţe medicale se confruntă cu întârzieri sau limitări ale accesului la îngrijiri.
Rogobete a menţionat că, în trecut, rectificările pozitive au permis evitarea unor disfuncţionalităţi, iar lipsa unor intervenţii similare în actuala perioadă ridică întrebări despre pregătirea sistemului în faţa unor crize sanitare sau fluctuaţii ale cererii de servicii de urgenţă.
Orice modificare semnificativă a finanţării pentru sănătate necesită negocieri şi decizii la nivel guvernamental. În situaţii de risc pentru continuitatea serviciilor medicale, recomandarea generală rămâne ca deciziile să fie luate în consultare cu experţi clinici şi manageri sanitari şi, când este cazul, cu intervenţii financiare punctuale pentru a evita afectarea pacienţilor. Pacienţilor li se recomandă să solicite sfatul medicilor şi să urmeze indicaţiile furnizorilor de servicii medicale în cazul unei agravări a stării de sănătate.
