Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat luni că fenomenul dezinformării pe platformele digitale a devenit «extrem de periculos» și a pledat pentru asumarea unor măsuri de către instituțiile statului, inclusiv pentru posibila înăsprire a legislației. Oficialul a menționat că are în vedere alocarea de personal la Ministerul Sănătății pentru monitorizarea rețelelor sociale, astfel încât autoritățile să poată reacționa rapid la informații care pun în pericol sănătatea publică sau siguranța lucrătorilor din domeniul medical.
Context şi propuneri
Declaraţiile ministrului au fost făcute în contextul unui incident în care o ambulanță a fost atacată, eveniment pe care oficialul l-a condamnat ferm. El a subliniat rolul servicilor medicale ca «servitor al interesului public» şi a respins acuzaţiile sau teoriile conspirative potrivit cărora echipajele medicale ar fi implicate în fapte ilegale, cum ar fi «furatul» de copii sau adulţi.
„Sigur, fenomenul acesta al dezinformării și manipulării prin diverse platforme digitale sau din social-media a devenit extrem de periculos.”
Ministrul a explicat că, pe lângă monitorare, ar trebui identificate mecanisme prin care instituţii abilitate pot aplica sancţiuni sau pot solicita eliminarea conținutului fals. El a făcut referire la organisme precum CNA şi ANCOM ca posibile destinații pentru sesizări, menţionând că astfel de instituţii pot interveni şi pot cere înlăturarea dezinformărilor care se propagă pe platforme digitale.
Posibile consecinţe şi reacţii instituţionale
Propunerea ministerului urmăreşte două obiective principale: protejarea personalului medical și a echipajelor de intervenție, şi limitarea răspândirii informațiilor eronate care pot genera panică și comportamente de risc în rândul populației. Dacă va fi implementat un mecanism intern de monitorizare, Ministerul Sănătății ar putea sesiza rapid instituțiile competente pentru a solicita restrângerea accesului la conținut dăunător sau pentru a demara investigații.
- Monitorizare: alocarea de personal pentru urmărirea postărilor și mesajelor relevante din mediul online.
- Colaborare instituţională: sesizări către CNA şi ANCOM pentru aplicarea de sancţiuni sau retragerea conținutului.
- Legislaţie: evaluarea necesității înăspririi cadrului legal pentru a contracara dezinformarea periculoasă.
Ministrul a mai arătat că, în anumite situații, este nevoie ca statul să-şi asume un rol mai activ decât până acum, iar legislaţia ar putea fi modificată dacă se consideră necesar. El a apreciat că reacţia instituţiilor precum CNA la semnalările privind dezinformarea este un pas în această direcţie, fără a face anticipări privind deciziile viitoare ale acestor organisme.
Importanţa mesajului pentru populaţie şi pentru personalul medical
Incidentul în care o ambulanță a fost atacată ilustrează consecinţele imediate ale răspândirii dezinformării: riscul afectării capacităţii serviciilor de urgenţă de a interveni prompt şi în siguranţă. Ministrul a subliniat că serviciile medicale sunt chemate să ajute şi să salveze vieți şi că acţiunile de intimidare sau violenţă împotriva personalului medical sunt inacceptabile.
Pe fondul acestor declaraţii, specialiştii în sănătate publică, autorităţile locale şi operatorii de servicii medicale de urgenţă pot fi chemaţi să colaboreze pentru creşterea gradului de informare corectă a populaţiei şi pentru sprijinirea echipajelor afectate. Orice măsură sau modificare legislativă va trebui, însă, analizată în detaliu pentru a nu limita libertatea de exprimare, dar şi pentru a proteja sănătatea publică și siguranța personalului medical.
Autorităţile competente au început deja să se sesizeze în legătură cu cazurile de dezinformare semnalate, iar propunerile ministerului deschid discuţia publică asupra modului în care statul poate contracara eficient şi responsabil fenomenul, inclusiv prin instrumente administrative şi juridice.
