Marcel Dragoș se pregătește să părăsească funcția de prefect al județului Bihor, după mai bine de doi ani la conducerea Instituției Prefectului, în urma schimbării configurației politice a Guvernului. El a declarat că se așteaptă ca noul Executiv condus de Luca Niculescu să dispună revocarea sa și a prezentat un bilanț al perioadei în care s-a aflat în fruntea administrației județene.
Prefectul a afirmat că nu privește plecarea ca pe un eșec și că știa, de la început, că mandatul său va fi unul limitat. În același timp, evaluarea făcută de Dragoș pune în discuție câteva teme care afectează direct funcționarea administrației locale: continuitatea proiectelor, capacitatea instituțiilor publice de a răspunde solicitărilor și deficitul de personal din anumite structuri.
„Vremea compromisurilor a trecut. În cele 5 luni și jumătate de interimat, lucrurile nu au funcționat, iar România a stat într-un blocaj economic.”
Continuitatea proiectelor administrative
Întrebat despre rezultatele cu care încheie mandatul, Marcel Dragoș a spus că a preluat și a dus mai departe proiectele începute de predecesorul său, Dumitru Țiplea. Declarația indică un rol axat în primul rând pe continuitatea administrativă, într-un județ în care deciziile Instituției Prefectului se intersectează cu activitatea primăriilor și a serviciilor publice.
În bilanțul său, prefectul a menționat drept una dintre provocări situațiile în care zeci de localități din Bihor s-au confruntat cu întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Sursa nu precizează durata acestor întreruperi, localitățile vizate sau măsurile concrete adoptate pentru fiecare caz, însă problema este relevantă pentru gospodării, firme și instituțiile publice care depind de continuitatea serviciilor de bază.
| Temă menționată în bilanț | Impact administrativ |
|---|---|
| Întreruperi ale alimentării cu energie electrică | Afectarea comunităților și a serviciilor locale |
| Lipsa personalului | Presiune asupra funcționării instituțiilor publice |
| Întârzieri la reparații de drumuri | Probleme pentru administrațiile locale și cetățeni |
Instituții funcționale, dar cu deficit de personal
Marcel Dragoș susține că instituțiile publice din județ funcționează, chiar dacă unele se confruntă cu lipsa angajaților. Diferența dintre funcționarea formală a unei instituții și capacitatea sa de a răspunde rapid devine importantă în relația cu cetățenii, mai ales în perioadele în care administrațiile locale trebuie să gestioneze simultan probleme de infrastructură, servicii publice și situații neprevăzute.
Deficitul de personal poate pune presiune atât pe angajații existenți, cât și pe timpul de soluționare a solicitărilor. Prefectul nu a indicat în material numărul posturilor neocupate și nici instituțiile în care situația este mai severă. În consecință, bilanțul descrie problema la nivel general, fără a permite o evaluare numerică a efectelor sale asupra administrației bihorene.
Reparațiile de drumuri, o problemă rămasă în atenție
Un alt subiect asociat perioadei de mandat îl reprezintă întârzierile la lucrările de reparații ale drumurilor. Infrastructura rutieră este una dintre temele cu impact imediat asupra comunităților, deoarece influențează accesul către localități, transportul și activitatea economică. Materialul disponibil nu precizează drumurile vizate, administratorii acestora sau termenele de finalizare.
Menționarea întârzierilor arată însă că, din perspectiva Instituției Prefectului, problemele locale nu se limitează la coordonarea administrativă, ci includ și dificultăți practice resimțite de locuitori. În astfel de cazuri, responsabilitățile sunt împărțite între autorități, iar continuitatea proiectelor depinde de colaborarea dintre administrația județeană, primării și instituțiile competente.
Evaluarea schimbării politice de la București
În plan politic, prefectul a comentat revenirea PSD la guvernare și trecerea PNL în opoziție. El a spus că România este divizată și că încrederea cetățenilor în clasa politică a scăzut. Dragoș a apărat, totodată, ideea că Ilie Bolojan ar fi avut nevoie de o perioadă mai lungă pentru a-și continua programul de guvernare.
În opinia sa, măsurile luate în perioada în care Bolojan a condus Guvernul nu au fost întotdeauna înțelese de populație, iar menținerea sa în funcție timp de patru sau cinci ani ar fi putut schimba direcția țării. Argumentul invocat a fost transformarea Oradiei în ultimii 20 de ani, schimbare asociată de Dragoș cu activitatea lui Bolojan.
Prefectul a afirmat că nu regretă încheierea mandatului, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei reveniri în administrația locală. Marcel Dragoș a fost viceprimar al municipiului Oradea, iar o eventuală întoarcere la Primărie ar reprezenta o continuare a parcursului său administrativ, fără ca materialul să precizeze dacă există o decizie sau un plan concret în acest sens.
Ce rămâne după schimbarea prefectului
Schimbarea prefectului nu modifică automat problemele menționate în bilanț. Întreruperile de energie, lipsa de personal și întârzierile la reparațiile de drumuri rămân teme care solicită răspunsuri administrative, indiferent de persoana aflată la conducerea Instituției Prefectului. Pentru comunitățile bihorene, miza principală este continuitatea activității și capacitatea instituțiilor de a urmări soluționarea acestor situații.
Plecarea lui Marcel Dragoș se înscrie, astfel, într-o schimbare politică la nivel central, dar produce efecte și în administrația județeană. Următorul prefect va prelua proiectele aflate în derulare și problemele deja semnalate, într-un context în care funcționarea serviciilor publice și cooperarea cu localitățile rămân esențiale pentru locuitorii din Bihor.
