Ministerul interimar al Sănătății a anunțat că, din cele opt proiecte de spitale rămase în portofoliul PNRR, şapte se află în stadii avansate şi pot fi finalizate până la 31 august 2026, termenul-limită stabilit pentru încheierea investiţiilor aferente acestui mecanism. Proiectul Spitalului „Mama şi Copilul” de la Constanţa va continua, însă, cu sprijinul unui alt fond european prin Programul Sănătate.
Verificări şi coordonare la nivel ministerial
Ministrul interimar al Sănătăţii a convocat o videoconferinţă cu reprezentanţi ai unităţilor sanitare implicate, constructorilor şi autorităţilor locale pentru a evalua stadiul fiecărei investiţii şi a decide măsuri ce pot asigura respectarea graficelor de execuţie. Oficialul a subliniat că un proiect nu este considerat finalizat doar când clădirea este ridicată, ci când sunt îndeplinite toate condiţiile funcţionale: recepţia lucrărilor, instalarea echipamentelor, funcţionarea utilităţilor şi punerea infrastructurii la dispoziţia pacienţilor.
„Un proiect nu este gata atunci când avem doar o clădire ridicată. Este gata când lucrările sunt recepţionate, echipamentele sunt la locul lor, utilităţile funcţionează şi putem pune infrastructura în slujba pacientului.”
Stadiul lucrărilor la proiectele menţionate
Ministerul a prezentat, conform informaţiilor centralizate, următoarele etape pentru unele dintre spitalele rămase în PNRR:
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa‑Năsăud – corpul nou de clădire este finalizat şi recepţionat; se lucrează la finalizarea digitalizării integrale şi la livrarea echipamentelor achiziţionate prin PNRR, estimată pentru sfârşitul săptămânii următoare; lucrările de reabilitare a clădirii existente sunt aproape de final şi urmează procedurile de recepţie.
- Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” – Zerlendi – investiţia a ajuns la finisaje şi pe şantier activează peste 350 de muncitori; recepţia finală este estimată după 25 august.
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj – se află în faza finală a achiziţiilor pentru mobilier și dotări; lucrările de infrastructură şi amenajare sunt în curs de finalizare.
Ministerul a menţionat că alte proiecte din listă sunt în ultimele etape de execuţie şi recepţie, iar autorităţile urmăresc cu atenţie fiecare termen pentru a evita pierderea finanţării prin PNRR.
Consecinţe şi priorităţi
Termenul de 31 august 2026 reprezintă o limită stabilită la nivelul PNRR pentru finalizarea şi justificarea cheltuielilor eligibile. Nerespectarea acestui termen poate conduce la pierderea unor sume deja alocate sau la necesitatea refinanţării din alte surse, ceea ce ar afecta planificarea serviciilor medicale şi accesul pacienţilor la infrastructură modernă.
Ministerul atrage atenţia că finalizarea proiectelor implică, pe lângă construcţii, operaţionalizarea unităţilor: recepţii, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor, conectarea la utilităţi şi integrarea în reţeaua de servicii medicale locale. În acest sens, oficialii insistă pe respectarea graficelor şi pe coordonarea permanentă între toate părţile implicate: constructori, furnizori de echipamente, autorităţi locale şi directorate de sănătate.
| Proiect | Stadiu | Observaţie |
|---|---|---|
| Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa‑Năsăud | Clădire nouă recepţionată | Digitalizare şi echipamente în livrare; reabilitare aproape finalizată |
| Institutul Marius Nasta – Zerlendi | Finisaje | Lucrări intens active; recepţie estimată după 25 august |
| Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj | Achiziţii mobilă şi echipamente în finalizare | Lucrări de infrastructură în curs |
Ministerul a transmis că monitorizarea va continua şi că, în funcţie de evoluţia fiecărui proiect, se vor lua măsuri pentru a evita blocaje. Totodată, oficialii reamintesc că, din lista iniţială de 27 de proiecte aprobate în 2023, multe au fost eliminate sau reconfigurate, iar în PNRR au rămas opt proiecte majore, dintre care unul va fi susţinut printr-un alt program european.
În contextul acestor termene stricte, autorităţile locale şi managerii spitalelor sunt chemaţi să prioritizeze recepţiile, operaţionalizarea echipamentelor şi coordonarea activităţilor administrative necesare punerii în funcţiune a unităţilor, pentru ca investiţiile să producă efectele anticipate în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale pentru populaţie.
Orice schimbare în termene sau în finanţare va fi comunicată oficial de Ministerul Sănătăţii, iar pacienţii şi comunităţile locale sunt sfătuite să urmărească informările instituţionale şi să se adreseze medicilor şi managerilor spitalelor pentru detalii privind funcţionarea serviciilor.
