Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au concluzionat, în motivarea publicată în dosarul privind azilele considerate ilegale din judeţul Bihor, că acuzaţiile formulate de procurorii DIICOT — inclusiv cea de „sclavie” — nu se susţin din perspectiva probatorie şi financiară prezentată în rechizitoriu. Instanţa explică punctual de ce a ridicat toate măsurile preventive luate iniţial în cauză.
Analiză financiară: calculele instanţei contrazic estimările procurorilor
Procurorii DIICOT estimaseră un pretins „profit infracţional” de peste 13,556,248,85 lei rezultat din exploatarea a 409 persoane vulnerabile cazate în centrele controlate de Viorel Paşca. Curtea de Apel a recalculat aceste sume raportându-le la perioada analizată şi a ajuns la concluzii diferite din punct de vedere al viabilităţii financiare a ipotezei procurorilor.
„Raportând această sumă (13.556.248,85 lei) la perioada analizată, rezultă un cuantum mediu lunar de 199.356 lei. Având în vedere numărul persoanelor identificate la percheziţie ... rezultă o sumă de 498 lei pentru fiecare beneficiar pe lună, respectiv 16,6 lei pe zi.”
Pe baza acestor calcule, instanţa a apreciat că suma disponibilă per beneficiar era insuficientă pentru a acoperi necesităţi de bază precum hrană, igienă sau medicamente. Judecătorii subliniază că, chiar într-o ipoteză conservatoare în care numărul persoanelor cazate ar fi fost mai mic, suma aferentă fiecărui pacient rămâne „extrem de mică”.
Consecinţa: nefondarea ipotezei de îmbogăţire
Judecătorii au arătat că, în lumina analizelor efectuate, concluzia procurorilor privind existenţa unor sume „ameţitoare” la dispoziţia inculpaţilor nu se confirmă. Din acest motiv, instanţa a considerat nefondată ideea că respectivele sume ar fi generat avantaje financiare semnificative sau ar fi condus la îmbogăţirea persoanelor acuzate.
Pentru a ilustra discrepanţa, Curtea de Apel a comparat suma calculată pentru îngrijirea persoanelor din azilele lui Paşca cu fondurile alocate de Guvern pentru relocarea acelor persoane: potrivit motivării, pentru o perioadă de şase luni Guvernul a pus la dispoziţie o sumă mai mare decât cea pe care, conform calculelor instanţei, ar fi cheltuit Paşca în cinci ani.
Datele sintetizate
| Element | Valoare |
|---|---|
| Estimare „profit” DIICOT | 13.556.248,85 lei |
| Număr persoane | 409 persoane |
| Medie lunară (recalculată) | 199.356 lei |
| Sumă per beneficiar/lună | 498 lei |
| Sumă per beneficiar/zi | 16,6 lei |
Impact local şi implicaţii
Decizia Curţii de Apel Bucureşti ridică întrebări cu privire la fundamentarea anchetei iniţiale şi la modul în care probele financiare au fost interpretate. Cazul are implicaţii directe pentru persoanele aflate în centrele vizate şi pentru managementul instituţiilor care ar fi trebuit să monitorizeze aceste locuri.
Pe de o parte, motivarea instanţei arată că acuzaţiile penale — formulate în termeni foarte duri — trebuie susţinute de o analiză financiară şi logistică solidă; pe de altă parte, situaţia socială a celor 409 persoane rămâne una sensibilă şi necesită soluţii administrative şi de protecţie socială coerente la nivel local şi central.
- Instanţa a recalculat sumele şi a găsit o valoare medie per beneficiar de 498 lei/lună.
- Judecătorii au apreciat că aceste sume nu ar fi permis „îmbogăţirea” acuzaţilor.
- Guvernul alocase fonduri pentru relocare care, pe şase luni, depăşeau cheltuielile pe care le-ar fi avut operatorul în mai mulţi ani, potrivit motivării CAB.
Deşi instanţa a ridicat măsurile preventive, aceasta nu înseamnă automat închiderea definitivă a investigaţiei; procedura penală poate continua în funcţie de probele administrate şi de eventualele acţiuni ale procurorilor. Motivaţia Curţii de Apel va fi, probabil, un reper în etapele procesuale următoare, inclusiv în eventualele contestaţii sau apeluri ale părţilor implicate.
În plan local, rămâne esenţială clarificarea situaţiei juridice şi asigurarea sprijinului pentru persoanele vulnerabile în cauză, iar autorităţile publice locale şi centrale trebuie să coordoneze măsuri pentru protecţia acestora şi pentru verificarea respectării standardelor de îngrijire.
Următoarele paşi procesuali vor depinde de hotărârile instanţelor şi de opţiunile procurorilor în lumina motivării recente a Curţii de Apel Bucureşti.
