În acest an viticol favorabil, când strugurii au ajuns la maturitate cu un conţinut ridicat de zahăr, tot mai mulţi producători din Vrancea recurg la recoltarea mecanizată pentru a evita pierderile generate de lipsa forţei de muncă şi pentru a reduce costurile cu manopera, arată un reportaj Europa FM citat de sursa locală.
Context şi motivaţii economice
Judeţul Vrancea deţine cea mai mare suprafaţă de viţă‑de‑vie din România, cu podgorii în care se cultivă atât soiuri pentru vin, cât şi soiuri pentru consum proaspăt. Anul 2026 este descris de producători ca unul cu potenţial pentru vinuri de calitate, alimentat de precipitaţiile favorabile şi de condiţiile climatice adecvate în perioada de creştere. În paralel, însă, problema majoră rămâne găsirea lucrătorilor sezonieri pentru cules.
Din acest motiv, tot mai mulţi viticultori apelează la combine specializate pentru recoltarea strugurilor. Avantajele economice invocate includ reducerea timpilor de lucru, diminuarea costurilor cu manopera şi posibilitatea de a strânge cantităţi mari într-un interval scurt, element important pentru menţinerea calităţii produsului înainte de vinificaţie.
Comparativ: costuri şi productivitate
Un viticultor din zona Odobeşti, citat în reportaj, a prezentat calcule practice privind diferenţa dintre culesul manual şi cel mecanizat. Datele menţionate permit o evaluare simplă a economiilor generate de tehnologie.
„Dacă am recolta cu oamenii, cam de trei ori mai mult ar fi costul per kilogram al manoperei... 20 de oameni, puneți și dumneavoastră undeva la 250 de lei pe zi. Ar însemna un cost zilnic de 5.000 de lei. Așa, cu combina, cu oamenii pe care îi avem, cu motorină și cu ce mai este, ne încadrăm undeva la 1.500 de lei.”
Plecând de la aceste cifre şi de la ritmul de muncă indicat (fiecărui lucrător îi sunt atribuite aproximativ 500 kg pe zi, rezultând circa 10.000 kg pentru un grup de 20 de persoane), diferenţele se pot sintetiza astfel:
| Metodă | Cost zilnic (lei) | Producţie estimată (kg) | Cost per kg (lei) |
|---|---|---|---|
| Cules manual (20 lucrători) | 5.000 | 10.000 | 0,50 |
| Recoltare mecanizată (combine) | 1.500 | 10.000 | 0,15 |
Calculul simplificat arată o reducere a costului cu manopera de circa trei ori la nivel de cost per kilogram, potrivit exemplului citat. Această diferenţă poate face mecanizarea decisivă pentru profitabilitatea micilor podgorii, în special în contextul creşterii costurilor salariale şi al disponibilităţii reduse a lucrătorilor sezonieri.
Avantaje şi limitări practice
- Viteză: combinele permit strângerea unei cantităţi mari într-un interval scurt, reducând expunerea recoltei la ploi sau la degradare înainte de procesare.
- Costuri: economiile la manoperă sunt substanţiale, conform datelor oferite de viticultorii locali.
- Accesul la tehnologie: investiţia iniţială sau costul închirierii utilajelor, precum şi costurile cu motorina, trebuie comparate cu economiile pe termen scurt şi mediu.
- Calitatea şi selecţia: recoltarea mecanizată poate fi mai puţin selectivă decât cea manuală; efectele asupra calităţii mustului şi asupra sortării bobului pot varia în funcţie de tipul combinei şi de starea podgoriei.
Raportul cost‑beneficiu variază în funcţie de structura exploataţiei (suprafaţa lucrată, accesul la utilaje, distanţa până la cramă) şi de preţul final pe piaţă. De aceea, adopţia tehnologiei este mai rapidă în podgoriile cu suprafeţe mari şi în rândul producătorilor care pot amortiza investiţia.
Impact asupra pieţei muncii locale
Treptata reducere a muncii sezoniere în vie poate avea consecinţe în comunităţile rurale din Vrancea, unde angajările sezoniere contribuie semnificativ la veniturile populaţiei în perioada toamnei. Pe de altă parte, utilizarea utilajelor generează cerere pentru servicii de închiriere, întreţinere şi operare a mașinilor, precum şi pentru logistică în colectarea şi transportul strugurilor către centrele de vinificaţie.
Adoptarea pe scară largă a recoltării mecanizate va depinde, în următorii ani, de evoluţia costurilor cu lucrătorii sezonieri, de preţul combustibililor şi de capacitatea viticultorilor de a accesa utilaje moderne sau servicii contractuale.
Conform reportajului citat, exemplul din Odobeşti ilustrează o tendinţă regională, pe fondul unor condiţii climatice favorabile care au făcut din 2026 un an promiţător pentru vinificaţie în Vrancea.
