Tribunalul Bucureşti a respins, marţi, cererea de intrare în insolvenţă depusă de Societatea de Transport Bucureşti (STB), motivul invocat de instanţă fiind lipsa unor documente, a anunţat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu.
Reacţia primarului şi contextul procedural
Primarul a declarat că a discutat cu conducerea STB şi că aceasta susţine că toate documentele solicitate au fost depuse şi verificate „de şapte ori”. Ciucu a precizat că în sală, la termenul din instanţă, nu a fost invocată nicio lipsă, iar dosarul ar fi conţinut cinci volume opisate. Edilul a spus că va verifica motivele respingerii şi şi-a exprimat speranţa că societatea va face apel.
„Neaşteptat. Tribunalul a respins cererea de intrare în insolvenţă depusă de către STB. Motivaţia? Lipsă de documente. Am vorbit cu managementul STB şi se jură că le-au verificat de şapte ori şi că s-au depus toate, că cererea a fost completă. Voi verifica. Au fost cinci dosare opisate, în sală nimeni nu a invocat nicio lipsă.”
Cererea de intrare în insolvenţă a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti pe 6 august, primul termen având loc marţi. Dosarul a fost introdus după ce Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, la propunerea primarului, declanşarea procedurii pe 21 iulie, cu 39 de voturi pentru şi 7 abţineri, conform declaraţiilor publice ale administraţiei.
Cifrele datoriilor şi argumentele pentru insolvenţă
Primarul a invocat, ca argument pentru necesitatea procedurii, impactul financiar masiv al serviciului de transport asupra bugetului municipal. În postarea sa, Ciucu a afirmat că transportul public de suprafaţă consumă anual 34% din bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti. Datele prezentate anterior de administraţie arată că STB a încheiat anul 2025 cu datorii de aproximativ 1,72 miliarde lei, din care circa 1,49 miliarde lei reprezintă obligaţii faţă de ANAF. Municipalitatea estimează însă că expunerea totală a companiei ar putea ajunge la aproximativ 3 miliarde lei dacă sunt incluse litigiile comerciale şi alte obligaţii.
| Element | Suma (lei) |
|---|---|
| Datorii totale raportate 2025 | 1,72 miliarde |
| Obligaţii către ANAF | 1,49 miliarde |
| Estimare expunere totală (inclusiv litigii) | ~3 miliarde |
Primarul a susţinut că declanşarea procedurii este menită să prevină acumularea de penalităţi şi datorii suplimentare şi să permită implementarea unui plan de restructurare care să asigure continuitatea serviciului şi protejarea salariilor angajaţilor STB.
Ce urmează în proces şi implicaţii pentru bucureşteni
Respinsă la primul termen, cererea poate fi reînaintată sau contestată prin apel, opţiune pe care primarul a spus că o speră din partea conducerii STB. Procedura de insolvenţă, dacă ar fi fost deschisă de judecător-sindic, ar fi permis numirea unui administrator judiciar şi elaborarea unui plan de reorganizare care să cuprindă, potrivit administraţiei, măsuri de redresare fără afectarea salariilor şi a continuităţii transportului.
În lipsa unei decizii de deschidere a insolvenţei, rămâne neclar modul în care vor fi gestionate plăţile restante şi litigiile comerciale, iar Primăria trebuie să continue să acopere presiunile bugetare generate de subvenţionarea transportului public. Primăria a argumentat că, pentru a oferi un serviciu public sustenabil, cheltuielile trebuie să rămână suportabile din punct de vedere bugetar.
Actori implicaţi şi creditorii menţionaţi
Pe lista creditorilor din dosarul înregistrat la Tribunal figurează, potrivit portalului instanţelor şi relatărilor anterioare, companii precum Tinmar Energy, Electroputere VFU Paşcani, Romprest Servicii Integrate, Daimler Truck & Bus Romania, Astra Vagoane Călători, Nova Power & Gas şi Reloc, alături de alte firme. În dosar, STB apare ca debitor, iar entităţi private figurează ca petente sau creditori în diferite capete de cerere.
Respingerile tehnice ale cererilor de insolvenţă nu sunt neobişnuite în practică: instanţa poate solicita completarea documentaţiei sau clarificări atunci când constată neconcordanţe. Primarul a afirmat însă că, în cazul de faţă, dosarul a fost complet şi că va căuta clarificări oficiale privind motivarea exactă a soluţiei instanţei.
Impact local şi reacţii aşteptate
Decizia de marţi readuce în discuţie modul în care se vor asigura serviciile de transport pentru bucureşteni şi maniera în care administraţia locală va trata datoriile STB fără declanşarea formală a insolvenţei. Utilizatorii transportului public, dar şi angajaţii societăţii urmăresc evoluţia procesului în următoarele termene de judecată şi eventualele măsuri administrative care vor fi anunţate de Primărie sau de conducerea STB.
- STB a depus cererea la Tribunal pe 6 august.
- Consiliul General a aprobat declanşarea procedurii pe 21 iulie (39 voturi „pentru”, 7 abţineri).
- Primarul susţine că respingerea este „neaşteptată” şi va solicita clarificări.
Următorul pas procedural va fi determinat de acţiunile părţilor: STB poate formula apel sau poate completa dosarul şi redeschide cererea. Până la clarificarea definitivă a situaţiei, administraţia locală şi instituţiile implicate trebuie să asigure continuitatea serviciilor şi să monitorizeze evoluţia presiunilor bugetare cauzate de această situaţie.
