Tribunalul Bihor ridică sechestrele asupra bunurilor familiei Pașca în dosarul azilelor ilegale

Tribunalul Bihor a dispus vineri ridicarea sechestrului instituit anterior de procurorii DIICOT asupra bunurilor, conturilor şi sumelor de bani aparţinând lui Viorel Paşca şi membrilor familiei sale, precum şi asupra bunurilor Asociaţiei Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, în dosarul privind aşa‑numitele azile ilegale din judeţul Bihor.

Decizie definitivă în ancheta DIICOT

Conform hotărârii instanţei, măsura de ridicare a sechestrului este definitivă. Procurorii anticorupţie stabiliseră anterior sechestru pe bunuri a căror valoare, potrivit comunicărilor iniţiale, depăşea suma de 6 milioane euro. Ridicarea măsurii urmează să permită accesul părţilor la activele vizate în cauză.

În acest dosar sunt cercetaţi penal Viorel Paşca şi patru membri ai familiei sale pentru infracţiuni grave: constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Ancheta vizează modul în care au funcţionat mai multe gospodării şi imobile în care au fost cazate persoane vulnerabile, provenite din spitale şi instituţii de asistenţă socială.

Persoane vulnerabile aduse din mai multe judeţe

Procurorii susţin că sute de persoane au fost transferate din spitale şi din direcţiile de asistenţă socială din mai multe judeţe şi plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni din judeţul Bihor. Potrivit anchetei, cazarea avea ca pretext oferirea de servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială, deşi persoanele internate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, cu dizabilităţi psihice, fiind astfel incapabile să se apere sau să îşi exprime voinţa.

Anchetatorii afirmă că persoana vizată, Viorel Paşca, nu ar fi deţinut capacitatea legală, organizatorică şi profesională necesară pentru a administra astfel de servicii. Dosarul ridică întrebări privind reglementarea şi supravegherea instituţiilor de îngrijire şi modul în care autorităţile verifică conformitatea furnizorilor de servicii sociale cu cerinţele legale.

Impact financiar şi procedural

Ridicarea sechestrului are implicaţii practice pentru derularea anchetei şi pentru părţile civile ori particulare interesate. Blocarea bunurilor fusese un instrument folosit de DIICOT pentru conservarea bunurilor suspectate a proveni din activităţi infracţionale şi pentru asigurarea acoperirii unor eventuale despăgubiri sau confiscări. Cu sechestrul ridicat, accesul la conturi şi bunuri va fi restabilit, însă deciziile privind eventuala restituire sau reţinere ulterioară vor depinde de evoluţia procedurilor penale şi, eventual, de hotărârile definitive ale instanţelor.

Din informaţiile oficiale rezultate din comunicările anchetei reiese că evaluarea activelor vizate a fost estimată la peste 6 milioane euro, o sumă care reflectă valoarea agregată a imobilelor, conturilor şi altor active asupra cărora procurorii au instituit măsuri asigurătorii.

Aspecte civile şi de protecţie a persoanelor vulnerabile

Pe lângă dimensiunea penală, cazul atrage atenţia asupra lacunelor din supravegherea unor forme de îngrijire pentru persoane cu dizabilităţi şi asupra nevoii de coordonare între instituţii (direcţii de asistenţă socială, spitale, autorităţi locale şi organisme de control). Investigaţia DIICOT indică utilizarea instituţiilor private sau asociaţiilor pentru a adăposti persoane vulnerabile fără a asigura cadrul legal şi condiţiile profesionale necesare.

Procedurile judiciare vor trebui să stabilească nu doar responsabilităţi penale, ci şi măsuri de protecţie şi asistenţă pentru persoanele afectate, precum şi mecanisme de recuperare a eventualelor prejudicii materiale şi morale suferite de victime.

Următoarele etape procedurale includ continuarea cercetărilor şi decizii privind eventuala trimitere în judecată sau alte măsuri procesuale dispuse de procurori şi instanţe. Cazul rămâne sub observaţie pentru modul în care autorităţile vor răspunde la semnalele despre instituţii de îngrijire neautorizate şi la necesitatea consolidării mecanismelor de protecţie a persoanelor vulnerabile.