Pompierii din judeţul Timiş au intervenit, în ultimele 24 de ore, la opt incendii de vegetaţie uscată care, cumulativ, au afectat peste 35 de hectare de teren, potrivit datelor transmise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Timiş. Cea mai mare parte a intervenţiilor s-a desfăşurat în zonele de competenţă ale subunităţilor din Lugoj, Făget, Deta şi Sânnicolau Mare.
Extindere rapidă în condiţii de uscat şi vânt
ISU Timiş atenţionează că incendiile de vegetaţie uscată pot evolua rapid, mai ales în condiţii de vânt şi pe terenuri cu vegetaţie abundentă şi uscată. Flăcările distrug biomasa, ameninţă habitatele naturale şi, în anumite situaţii, se pot propaga spre gospodării, păduri sau infrastructură, punând în pericol atât bunuri materiale, cât şi vieţi omeneşti.
Pompierii au reuşit să limiteze focarele prin intervenţii prompt organizate la nivelul subunităţilor locale, însă ritmul şi frecvenţa incendiilor din ultimele zile ridică semnale de alarmă privind gradul de risc pe terenurile agricole şi neîngrijite.
Reguli, sancţiuni şi recomandări
Autorităţile reamintesc că utilizarea focului pentru curăţarea terenurilor şi arderea resturilor vegetale este interzisă. Nerespectarea legislaţiei poate atrage sancţiuni importante:
- persoane fizice: amenzi între 7.500 şi 15.000 lei;
- persoane juridice: amenzi între 50.000 şi 100.000 lei.
„Arderea vegetaţiei uscate este interzisă”
ISU Timiş recomandă renunţarea la folosirea focului pentru curăţarea terenurilor şi solicită cetăţenilor să anunţe imediat orice izbucnire sau activitate cu potenţial de propagare a incendiilor la numărul 112, oferind locaţia cât mai precisă.
Intervenţia şi prevenirea — ce fac pompierii
Intervenţiile pentru stingerea incendiilor de vegetaţie implică mobilizarea de echipaje de pompieri cu autospeciale şi, acolo unde este necesar, resurse suplimentare din subunităţi învecinate. Acţiunile includ delimitarea şi lichidarea focarelor, evaluarea riscului de propagare şi monitorizarea zonei pentru eventuale reaprinderi.
Pe lângă intervenţii, pompierii desfăşoară şi activităţi de prevenire şi informare în comunităţile locale, în special în mediul rural, unde arderea resturilor vegetale rămâne o practică încă răspândită.
Impact asupra mediului şi agricultorilor
Incendiile de vegetaţie au consecinţe imediate asupra solului şi biodiversităţii: distrugerea stratului vegetal reduce capacitatea de reţinere a solului, creează risc de eroziune şi degradează habitatele pentru specii locale. Pentru agricultori, pierderile pot însemna distrugerea unor suprafeţe cultivate, afectarea recoltelor şi costuri suplimentare legate de refacerea terenurilor.
În lipsa unor măsuri suplimentare de prevenire şi conştientizare, riscul de recurenţă rămâne ridicat pe timp de vară şi toamnă, perioade caracterizate de temperaturi ridicate şi vegetaţie uscată.
Ce pot face cetăţenii
Pentru a reduce numărul incendiilor, ISU recomandă populaţiei adoptarea unor comportamente responsabile:
- evitarea focului deschis la curăţarea terenurilor;
- supravegherea strictă a oricărei activităţi ce implică foc (grătare, ars de resturi);
- declanşarea rapidă a apelului la 112 la observarea unui incendiu, cu informaţii exacte despre loc şi dimensiunea focarului;
- îndepărtarea materialelor inflamabile din jurul gospodăriilor şi echiparea cu mijloace simple de stingere (dacă este posibil) pentru intervenţii imediate până la sosirea pompierilor.
Incendiile de vegetaţie din ultimele 24 de ore subliniază necesitatea coordonării între autorităţi, agricultură şi comunităţile locale pentru a preveni pierderile materiale şi degradarea mediului. Monitorizarea vigilentă şi respectarea legislaţiei rămân cele mai eficiente instrumente în această perioadă de risc crescut.
