Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un avertisment public la începutul noului an şcolar privind riscurile la care se expun adolescenţii prin practicarea „Urbex” — explorarea clădirilor abandonate — fenomen amplificat de clipurile distribuite pe platforma TikTok. Instituţia cere atenţie sporită din partea părinţilor şi autorităţilor locale pentru a preveni accidentele şi încălcările de lege.
Ce este „Urbex” şi de ce ridică îngrijorări
Termenul „Urbex” provine din expresia engleză „urban exploration” şi desemnează vizitarea spaţiilor părăsite — fabrici, case, hoteluri sau alte construcţii neutilizate. Potrivit comunicatului MAI, trendul s-a extins în România, în principal prin imagini „spectaculoase” postate pe reţelele de socializare, care încurajează tinerii să caute senzaţii tari şi “aprecieri” din partea urmăritorilor.
Reprezentanţii Ministerului avertizează că, dincolo de aspectul aventuros prezentat în clipuri, aceste locuri pot ascunde multiple pericole: scări instabile, geamuri sparte, gropi, elemente de construcţie predispose la prăbuşire sau alte situaţii care pot provoca accidente grave. În plus, accesul în unele imobile poate fi interzis prin lege, caz în care intrarea constituie contravenţie sau faptă penală.
Recomandările autorităţilor pentru părinţi şi elevi
MAI insistă pe importanţa dialogului între părinţi şi adolescenţi şi pe necesitatea explicării riscurilor reale ale unei astfel de activităţi. În comunicat se subliniază că simple argumente legate de popularitate online nu justifică expunerea la pericol.
„În primul rând, vorbeşte cu copilul tău. Ascultă-l! Poate îţi va spune că doar explorează, că este «cool» sau că toţi fac asta. Apoi, explică-i clar că o clădire abandonată nu este şi sigură de vizitat. Unele locuri pot fi instabile, iar accesul poate fi interzis”, transmite MAI.
Pe lângă dialog, ministerul recomandă părinţilor şi educatorilor să monitorizeze activităţile online ale minorilor şi să discute despre riscurile legate de sănătate şi siguranţă. Autorităţile de ordine publică pot întreprinde acţiuni de patrulare şi de protejare a siturilor vulnerabile acolo unde există semnalmente clare ale accesării acestora de către grupuri de tineri.
- Ascultare şi dialog — explicarea riscurilor reale şi a consecinţelor posibile.
- Supraveghere online — monitorizarea conturilor şi discuţiilor legate de „explorări”.
- Implicarea şcolilor — sesiuni de informare şi campanii preventive în unităţile de învăţământ.
- Intervenţia autorităţilor — patrulări şi semnalarea imobilelor periculoase sau cu acces restricţionat.
Riscuri şi răspunsuri: o matrice de verificat
| Risc | Consecinţe posibile | Măsură recomandată |
|---|---|---|
| Structuri instabile | Accidente grave, prăbuşiri | Acces interzis; avertizare părinţi şi primării |
| Geamuri şi gropi ascunse | Plăgi, traumatisme | Informare în şcoli; echipamente de protecţie nu compensează riscul |
| Acces ilegal | Contravenţii sau răspundere penală | Semnalare la poliţie; semnalizare şi împrejmuire |
În plan local, autorităţile publice — primării, Poliţie, Inspectoratul Şcolar — pot colabora pentru identificarea clădirilor cu acces periculos şi pentru derularea de campanii de prevenţie adresate elevilor. De asemenea, proprietarii de terenuri şi imobile sunt obligaţi să asigure paza sau să ia măsuri de protecţie pentru a împiedica accesul neautorizat.
Specialiştii în siguranţă publică recomandă ca discuţiile despre „Urbex” să includă nu doar elemente de teamă, ci şi explicaţii practice: de ce anumite construcţii sunt abandonate, cum pot fi identificate semnele de degradare structurală şi cui să se adreseze tinerii în caz de situaţii periculoase. În lipsa acestor explicaţii, curiozitatea şi dorinţa de afirmare pe reţele sociale pot înclina balanţa spre comportamente riscante.
Comunicatul MAI reaminteşte faptul că prevenţia începe în familie, dar are nevoie de un cadru comunitar care să includă şcoala şi autorităţile locale. La debutul anului şcolar, mesajul instituţiei este clar: aprecierea virtuală nu merită riscarea sănătăţii sau libertăţii unui copil.
