Fermierii din judeţul Olt obţin în această campanie recoltări peste aşteptări la floarea‑soarelui şi porumb, iar situaţia a redus presiunea pe infrastructura de depozitare, a declarat directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi. Potrivit estimărilor oficiale, randamentele bune fac ca aceste culturi să rămână profitabile, în pofida unei pieţe a grâului slab remuneratoare.
Randamente şi suprafeţe recoltate
La floarea‑soarelui au fost recoltate aproximativ 65–70% din cele 65.000 de hectare cultivate în judeţ. Producţia medie este estimată la circa 3.000 kg/ha, însă există parcele unde s‑au atins peste 4.000 kg/ha. Cele mai slabe rezultate consemnate au fost uşor peste 2.000 kg/ha, iar calitatea recoltei este apreciată ca fiind bună.
Porumbul a fost recoltat pe circa 25.000 de hectare din cele 75.000 cultivate în judeţ, însă ritmul campaniei este mai lent, deoarece boabele nu sunt suficient uscate. DAJ Olt estimează producţii diferite în funcţie de condiţiile de irigaţie:
- pe terenuri neirigate: 5–6 t/ha;
- pe terenuri irigate: 12–14 t/ha.
Piaţa şi rentabilitatea culturilor
Preţurile comunicatate pentru seminţele de floarea‑soarelui sunt în jurul valorii de 2,2–2,4 lei/kg, iar porumbul este tranzacţionat la aproximativ 0,90 lei/kg. Comparativ, piaţa grâului oferă un preţ mult mai redus: 0,80 lei/kg, din care, după scăderea costurilor de transport, fermierul primeşte circa 0,76 lei/kg.
Ion Drăgoi a subliniat că, deşi cheltuiala medie pe hectar a urcat la aproximativ 5.000 lei/ha, producţiile bune la floarea‑soarelui şi porumb permit recuperarea costurilor şi obţinerea unui profit la aceste culturi. În schimb, grâul rămâne mai puţin rentabil, în special acolo unde costurile per hectar sunt la nivelul menţionat.
„Da (fermierii vor obţine profit), dar mult redus din cauza preţului grâului. Cheltuiala pe hectar a ajuns la 5.000 de lei, iar din vânzarea recoltei de grâu un fermier a obţinut circa 5.000, până la 6.000 de lei”, a spus Ion Drăgoi.
Impact local şi implicaţii practice
Randamentele mai bune la floarea‑soarelui şi porumb diminuează presiunea asupra silozurilor şi spaţiilor de depozitare, avansând posibilitatea unui flux mai echilibrat în lanţul de aprovizionare. Ritmul mai lent al recoltării porumbului sugerează însă că operaţiunile pot continua şi în luna octombrie, ceea ce impune fermierilor şi operatorilor logistici planificare atentă pentru depozitare şi uscare.
Pentru fermieri, consecinţele practice ale acestor evoluţii sunt multiple:
- nevoia de evaluare a capacităţii de depozitare pe termen scurt şi mediu;
- posibilitatea reorientării culturilor sau a suprafeţelor către cele mai rentabile specii, în funcţie de condiţii şi infrastructură de irigaţii;
- importanţa gestionării costurilor cu inputurile agricole pentru a menţine rentabilitatea.
Tabel: indicatori principali (estimări DAJ Olt)
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Suprafaţă floarea‑soarelui | 65.000 ha |
| Procent recoltare floarea‑soarelui | 65–70% |
| Producţie medie floarea‑soarelui | 3.000 kg/ha (medie) |
| Suprafaţă porumb | 75.000 ha |
| Suprafaţă recoltată porumb | 25.000 ha |
| Producţie porumb | 5–6 t/ha (neirigat), 12–14 t/ha (irigat) |
Estimările provin de la Direcţia Agricolă Judeţeană Olt şi reflectă situaţia la momentul evaluării recoltei. Ele nu includ detalii despre stocuri comerciale sau tendinţe de piaţă pe termen lung, care pot influenţa preţurile ulterior.
Concluzii
Campania agricolă din Olt pentru 2026 aduce elemente pozitive: randamente peste aşteptări pentru floarea‑soarelui şi porumb, calitate bună a recoltei şi perspective de profit pentru fermieri la aceste culturi. Pe de altă parte, preţul scăzut al grâului limitează rentabilitatea la cereale şi menţine presiunea asupra deciziilor privind rotaţia culturilor şi gestionarea costurilor. Sustenabilitatea rezultatelor va depinde de evoluţia preţurilor pe piaţă şi de capacitatea fermierilor de a optimiza logistica şi depozitarea.
