Consiliul Județean Timiș a anunțat, joi, demararea planurilor pentru dublarea la patru benzi a drumului care leagă Timișoara de Lugoj, proiect care vizează pe rând loturile Timișoara–Buziaș și Buziaș–Lugoj. Măsura, prezentată de președintele CJ Timiș, are în vedere atât creșterea capacității rutiere, cât și realizarea unor centuri ocolitoare pentru localitățile traversate.
Etapele anunțate și stadiul lucrărilor
Potrivit declarației, în prima etapă se finalizează lucrările la sensurile giratorii de la intersecțiile cu localitatea Albina și cu Sacoș/Chevereș, iar partea de asfalt urmează a fi pusă în circulație în zilele următoare. Finisajele la sensurile giratorii vor continua după redeschidere. Totodată, CJ Timiș a scos în proiectare și intenționează să lanseze în acest an o licitație pentru realizarea unui proiect de dublare a drumului între Moșnița și Albina, până la legătura cu viitoarea autostradă Timișoara–Moravița.
„Vom contracta proiectanți pentru a face studiile de fezabilitate de dublare la două benzi pe sens a întregului tronson de drum de la Timișoara până la Lugoj, în două loturi, lotul 1 de până la Buziaș și lotul 2 de la Buziaș la Lugoj.”
Inițiativa include și proiectul de realizare a două benzi pe sens de la ieșirea din Moșnița până după sensul giratoriu de la Albina, punct care va fi legătura cu viitorul nod rutier al viitoarei autostrăzi.
Scopul și motivele intervenției
Consiliul Județean motivează intervenția prin creșterea traficului pe acest ax rutier, în special pe primul lot până la Buziaș. Studiile de trafic refăcute de administrația județeană arată o intensificare a circulației, ceea ce justifică extinderea capacității și realizarea unor soluții de fluidizare.
De asemenea, proiectanții vor primi sarcina de a propune variante ocolitoare în jurul localităților prin care trece drumul, astfel încât traficul de tranzit să nu traverseze direct localitățile Chevereș, Bacova, Sinerșig și altele până la Lugoj. Proiectul vizează preluarea și reabilitarea unor tronsoane deja ocolitoare, precum centura de la Buziaș, care urmează a fi modernizată și integrată în noul ansamblu rutier.
Impact local și considerente practice
Transformarea drumului la patru benzi va avea consecințe multiple pentru zona de vest a județului:
- creșterea capacității și reducerea timpilor de parcurgere între Timișoara și Lugoj;
- posibilă diminuare a traficului greu și a riscurilor din interiorul localităților traversate, prin realizarea de centuri;
- conectare mai eficientă la viitoarea autostradă Timișoara–Moravița, prin noduri rutiere planificate.
Pe de altă parte, lucrările de extindere și realizare a ocolitoarelor vor necesita studii de impact, exproprieri unde este cazul și o coordonare atentă a loturilor pentru a limita restricțiile de trafic în fasele de execuție. De asemenea, finanțarea proiectului nu a fost detaliată în comunicatul inițial; următorii pași anunțați sunt contractarea proiectanților și întocmirea studiilor de fezabilitate.
Structura pe loturi și obiectivele tehnice
Proiectul va fi abordat în două loturi, conform anunțului:
| Lot | Tronson | Obiectiv |
|---|---|---|
| Lot 1 | Timișoara – Buziaș | Dublare la două benzi pe sens; sensuri giratorii și conexiune la autostradă |
| Lot 2 | Buziaș – Lugoj | Dublare la două benzi pe sens; variante ocolitoare pentru localități |
Aceste etape vor include, pe lângă partea rutieră principală, amenajări de intersecții, noduri rutiere la legăturile cu autostrada și propuneri pentru devieri de trafic în proximitatea localităților afectate.
Ce urmează
Următorii pași oficiali anunțați sunt lansarea licitațiilor pentru proiectare și întocmirea studiilor de fezabilitate, în paralel cu finalizarea lucrărilor curente la sensurile giratorii. Calendarul concret al execuției pentru fiecare lot, sursele de finanțare și termenele estimate pentru finalizare vor fi comunicate după încheierea procedurilor de achiziție și aprobarea studiilor tehnice.
Extinderea la patru benzi a traseului Timișoara–Buziaș–Lugoj reprezintă una dintre prioritățile recente ale administrației județene pentru îmbunătățirea conectivității în vestul țării și pentru susținerea creșterii economice regionale, prin facilitarea accesului între centre urbane și infrastructura de tip coridor european planificată.
