Apel formulat după menţinerea sancţiunii disciplinare
Litigiul dintre Horia Constantinescu şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a fost transmis spre soluţionare instanţei superioare, după ce Tribunalul Constanţa a respins, în primă instanţă, cererea de anulare a sancţiunii disciplinare aplicate funcţionarului. Ambele părţi au declarat recurs, iar primul termen pe rolul Curţii de Apel a fost stabilit pentru 22 octombrie, conform relatării publicate de FocusPress.
Contextul sancţiunii şi motivele recursului
Disputa are la bază un ordin emis în octombrie 2025, prin care Constantinescu, care activa în cadrul CJPC Constanţa, a fost sancţionat cu mustrare scrisă. Procedura disciplinară a fost declanşată în urma unei sesizări formulate de primarul municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, nemulţumit de modul în care s‑au desfăşurat controalele la compania de transport CT BUS şi la mai multe grădiniţe din municipiu.
Potrivit materialelor examinate în faza de fond, elementul declanşator al controversei l‑au constituit înregistrările video postate de Constantinescu pe reţelele de socializare în timpul verificărilor, înainte de încheierea şi comunicarea documentelor oficiale ale controlului. În faţa Tribunalului, reclamantul a solicitat anularea sancţiunii disciplinare, invocând, între altele, prevederile Legii nr. 361/2022 şi statutul de avertizor în interes public, susţinând că expunerea în mediul online a fost justificată de necesitatea semnalării unor nereguli care, în opinia sa, ar fi pus în pericol sănătatea şi siguranţa publică (conform FocusPress).
Decizia Tribunalului şi raţionamentul instanţei
La finalul lunii mai, magistraţii Tribunalului Constanţa au respins cererea lui Constantinescu şi au menţinut sancţiunea aplicată de ANPC. În motivare, instanţa a reţinut că agentul a participat la acţiunile de control fără a avea un ordin de serviciu individual şi a încălcat normele interne privind comunicarea publică ale instituţiei. De asemenea, tribunalul a apreciat că postările de pe Facebook, însoţite de aprecieri personale, nu pot fi încadrate drept „divulgare publică” în sensul Legii avertizorilor de integritate, având în vedere că aspectele semnalate fuseseră deja consemnate în procese‑verbale şi sancţionate în mod legal.
- Octombrie 2025 – emiterea ordinului de sancţionare (mustrare scrisă) de către ANPC.
- Mai 2026 – decizia Tribunalului Constanţa de respingere a cererii lui Constantinescu.
- 22 octombrie – primul termen fixat la Curtea de Apel pentru soluţionarea recursurilor.
Consecinţe procedurale şi probleme de jurisprudenţă
Dosarul ridică întrebări asupra delimitării dintre dreptul la informare publică şi obligaţiile de respectare a procedurilor interne în timpul controalelor administrative. Hotărârea Tribunalului subliniază, în esenţă, nevoia respectării ordinelor de serviciu şi a canalelor oficiale de comunicare în cadrul acţiunilor de control, precum şi faptul că expunerea prematură a constatărilor în spaţiul public nu poate fi automat încadrată ca activitate de avertizare în interes public.
Pe de altă parte, recursurile formulate de ambele părţi indică că atât reclamantul, cât şi ANPC caută confirmarea unei interpretări definitive a normelor disciplinare şi a prevederilor Legii avertizorului. Curtea de Apel va analiza dacă soluţia Tribunalului este compatibilă cu cadrul legal mai larg privind protecţia celor care sesizează abateri şi cu drepturile profesionale ale inspectorilor în exercitarea atribuţiilor.
| Actor | Poziţie procedurală |
|---|---|
| Horia Constantinescu | Reclamant, recurs împotriva deciziei Tribunalului |
| ANPC | Pârât, a declarat recurs |
| Curtea de Apel | Instanţa competentă pentru recurs |
Viitoarea decizie a Curţii de Apel va avea potenţialul de a clarifica limitele comunicării publice a actelor de control şi aplicabilitatea protecţiei legale pentru avertizori în contextul procedurilor administrative. Primul termen de judecată, programat la 22 octombrie, va permite reluarea administrării probelor şi reexaminarea raţionamentelor invocate în cauză, iar hotărârea Curţii va fi una cu caracter definitiv, în măsura în care nu se va formula cale extraordinară de atac prevăzută de lege.
