Un sondaj citat de CNN și datele furnizate de platforme de streaming relevă că tinerii din Generaţia Z petrec un timp semnificativ ascultând conţinut audio prin căşti, ceea ce ridică semne de întrebare privind sănătatea auditivă şi impactul social. Potrivit analizelor, persoanele cu vârste între 13 şi 34 de ani petrec în medie 4,5 ore pe zi ascultând muzică, podcasturi sau alte materiale audio, iar aproximativ 56% din redările de muzică pe Spotify în intervalul 1 ianuarie–25 noiembrie 2025 provin de la utilizatori din Generaţia Z.
Expunerea auditivă: ce riscuri apar
Specialiştii în sănătate publică şi ORL avertizează că utilizarea prelungită a căştilor la volum ridicat poate conduce la afectări temporare sau permanente ale auzului, incluzând hipoacuzie indusă de zgomot şi tinitus (zgomote în urechi). Expunerea cronică, chiar şi la niveluri de volum considerate moderate, creşte riscul acumulării de leziuni ale celulelor senzoriale din urechea internă.
Conform ghidurilor internaţionale privind protecţia auditivă, riscul depinde de combinaţia dintre intensitatea sonora (măsurată în decibeli) şi durata expunerii. În practică, perioadele prelungite de ascultare la volum mare pot depăşi pragurile de siguranţă recomandate, mai ales dacă utilizatorii nu respectă pauze regulate sau folosesc căşti care izolează slab zgomotul ambiental şi determină creşteri de volum.
Aspecte psihosociale
Studiile şi comentariile citate în material arată că folosirea constantă a căştilor are şi consecinţe sociale: tinerii le folosesc adesea pentru a evita interacţiunile cu cei din jur sau pentru a se refugia în propriul spaţiu audio. Cercetători citaţi remarcă că obiceiul poate reduce oportunităţile de socializare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare faţă în faţă, mai ales în mediile educaţionale şi universitare.
„Oamenii folosesc căștile pentru a se proteja de ceilalți”, a spus dr. Gloria Mark, profesoară la Universitatea din California, menţionată în raport.
Date esenţiale
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Vârsta analizată | 13–34 ani |
| Timp mediu zilnic de ascultare | 4,5 ore |
| Pondere redări Spotify din Generaţia Z (1.01–25.11.2025) | 56% |
Recomandări pentru reducerea riscurilor
Pentru a limita efectele negative asupra sănătăţii, specialistii recomandă măsuri practice şi monitorizare medicală:
- Limitaţi durata de utilizare continuă: alternaţi perioadele de ascultare cu pauze pentru a permite recuperarea auditivă.
- Reducerea volumului: menţineţi volumul sub 60% din capacitatea maximă a dispozitivului şi evitaţi amplificarea în medii zgomotoase.
- Alegeţi echipament adecvat: căştile cu anulare activă a zgomotului pot reduce necesitatea creşterii volumului.
- Monitorizare medicală: la apariţia sunetelor percepute în urechi, scăderii acuităţii sau disconfortului, consultaţi un medic ORL pentru evaluare.
Pe lângă efectele fizice, psihologii şi sociologii semnalează că izolarea tacticată prin purtarea constantă a căştilor poate submina relaţiile interpersonale şi oportunităţile de integrare socială, în special în rândul tinerilor aflaţi în perioade de formare.
În condiţiile în care obiceiurile de consum audio continuă să evolueze, specialiştii recomandă politici educaţionale în rândul populaţiei tinere şi campanii de informare privind utilizarea responsabilă a dispozitivelor audio. Orice suspiciune de afectare a auzului trebuie discutată cu un medic; diagnosticarea şi intervenţia timpurie reduc riscul de pierdere auditivă permanentă.
Notă: datele şi declaraţiile citate provin dintr-un sondaj şi din informaţii oferite de o platformă de streaming, menţionate în materialul publicat de presa internaţională şi preluate în sinteză pentru contextul acestui reportaj.