Deputatul PSD de Tulcea, Sergiu Mircea Constantinescu, a criticat public modul în care Guvernul a prezentat lansarea platformei guvernanta.gov.ro, susţinând că iniţiativa reprezintă, în principal, o centralizare a unor documente care erau deja accesibile publicului în baza legislaţiei privind transparenţa companiilor de stat.
Constantinescu a precizat că, deşi transparenţa este necesară, simpla punere laolaltă a unor informaţii nu poate fi calificată drept o reformă reală a guvernanţei companiilor controlate de stat. Parlamentarul a atras atenţia că multe dintre documentele centralizate pe noua platformă sunt publicate deja în temeiul obligaţiilor legale şi a pus sub semnul întrebării miza practică a demersului guvernamental, dacă nu este însoţit şi de măsuri concrete de reorganizare sau responsabilizare a managementului.
„Nu am înţeles exact ce a vrut doamna Oana Gheorghiu să demonstreze prin lansarea cu surle şi trâmbiţe a guvernanta.gov.ro. Transparenţă? Foarte bine. Dar transparenţa nu înseamnă să iei informaţii care erau deja publice, în baza obligaţiilor legale, să le pui pe un site nou şi să prezinţi centralizarea drept mare reformă”,
Potrivit declaraţiei citate de presa locală, platforma ar fi strâns peste 1.350 de documente publice, printre care CV-uri şi contracte de mandat, iar datele financiare şi informaţii despre componenţa consiliilor de administraţie sunt, de asemenea, disponibile. Deputatul a subliniat că aceste elemente pot fi găsite şi în baze de date existente sau pe platforme economice specializate, iar centralizarea lor, deşi comode, nu transformă în esenţă modul în care sunt gestionate companiile de stat.
Datele financiare invocate şi întrebări despre impact
Constantinescu a atras atenţia şi asupra cifrelor prezentate de platformă, care, în opinia sa, modifică perceptia despre companiile publice ca fiind „găuri negre”. În comunicatul citat, pentru cele 114 companii incluse în clasamentul financiar al platformei, cifra de afaceri cumulată este de 69,8 miliarde de lei, iar un număr semnificativ dintre acestea înregistrează profit. Parlamentarul a menţionat și un rezultat agregat de 12,4 miliarde de lei profit net, evidenţiind că datele financiare oferă o imagine mai nuanţată decât portretul negativ frecvent asociat companiilor de stat.
| Indicator | Valoare menţionată |
|---|---|
| Număr companii incluse | 114 |
| Cifră de afaceri cumulată | 69,8 miliarde lei |
| Profit net agregat | 12,4 miliarde lei |
| Documente centralizate | peste 1.350 |
Critica parlamentarului tulcean vizează, înainte de toate, valoarea adăugată a platformei în absenţa unor măsuri de reglementare, control şi responsabilizare a conducerilor companiilor publice. El argumentează că transparenţa formală nu echivalează cu schimbări de fond în guvernanţă şi management corporativ.
Context administrativ şi juridic
Deputatul a amintit că multe dintre informaţii sunt publicate în baza obligaţiilor de transparenţă prevăzute de OUG 109/2011, act menţionat explicit şi pe platformă. În practică, obligaţiile legislative impun publicarea anumitor documente şi informaţii privind companiile la care statul are calitatea de acţionar sau asociat, însă modul în care aceste reguli se transpune în practică şi eficienţa supravegherii rămân subiecte frecvente de dezbatere publică.
Pe fond, poziţia lui Sergiu Mircea Constantinescu pune în discuţie relaţia dintre transparenţă şi reformă: dacă obiectivul este îmbunătăţirea performanţei economice şi a responsabilităţii manageriale, atunci pe lângă centralizarea datelor sunt necesare mecanisme care să transforme informaţia în instrument de intervenţie, nu doar într-un exerciţiu de imagine.
Implicaţii locale
Pentru electoratul din judeţul Tulcea, dezbaterea are şi valenţe practice: companiile de stat reprezintă angajatori relevanţi în anumite zone şi furnizori de servicii publice; modul în care acestea sunt conduse şi răspund la presiunea transparentizării afectează performanţa economică locală şi percepţia asupra responsabilităţii managementului. În absenţa unor măsuri concrete, centralizarea datelor poate facilita accesul la informaţii, dar nu garantează schimbări în comportamentul decidenţial.
Reacţia deputatului tulcean se înscrie într-un dialog mai larg despre modul în care Guvernul gestionează reforma companiilor publice şi despre instrumentele pe care le consideră cu adevărat eficiente pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative.
- Platforma guvernamentală a centralizat peste 1.350 de documente.
- Pentru 114 companii incluse în clasamentul financiar, cifra de afaceri cumulată menţionată este de 69,8 miliarde lei.
- Deputatul consideră că centralizarea informaţiilor deja publice nu poate fi considerată o reformă de substanţă.
