Un cutremur cu magnitudinea 4,3 s-a produs marţi, 11 august, în zona seismică Vrancea, cu epicentrul în judeţul Buzău, informează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la ora 20:21:16, ora României, iar adâncimea la care s-a produs a fost revizuită în scădere la 133,2 km.
Revizuiri ale parametrilor seismici
Iniţial, INCDFP a raportat o magnitudine de 4,5 şi o adâncime de 140 km, însă datele au fost ulterior corectate. Revizuirea parametrilor este un procedeu obişnuit în monitorizarea seismică, pe măsură ce se acumulează şi se procesează mai multe înregistrări din reţeaua de staţii seismice.
Localităţi în proximitatea epicentrului
Institutul a comunicat şi distanţele faţă de oraşele din apropiere; cutremurul a fost localizat relativ aproape de mai multe centre urbane din regiune, ceea ce explică raportările privind resimţirea seismului pe o arie largă.
| Oraş | Distanţa faţă de epicentru (km) |
|---|---|
| Sfântu-Gheorghe | 55 |
| Braşov | 56 |
| Buzău | 59 |
| Ploieşti | 69 |
| Focşani | 70 |
| Târgovişte | 96 |
Context seismic şi frecvenţa evenimentelor
Conform datelor publicate de INCDFP, începând cu 1 august au fost înregistrate în România 14 cutremure cu magnitudini între 2,4 şi 4,5. Cel mai puternic seism înregistrat în acest an în zonă a avut magnitudinea 4,5 şi a avut loc la 26 februarie, în judeţul Vrancea. Cutremurele din această regiune sunt frecvente şi reprezintă o sursă principală de risc seismologic pentru vestul şi centrul României.
Caracteristicile seismelor profunde
Seismele care se produc la adâncimi de peste 100 km, cum este şi cazul de marţi, au particularităţi importante pentru modul în care sunt resimţite la suprafaţă: deşi magnitudinea poate fi moderată, undele se propagă pe distanţe mai mari, astfel încât zona afectată de vibraţii se extinde. Acest fenomen explică rapoartele referitoare la resimţirea cutremurului pe o arie geografică extinsă, inclusiv în judeţe aflate la sute de kilometri de epicentru.
Impact şi recomandări pentru populaţie
Până în prezent nu au fost comunicate de către autorităţi sau pentru unităţile teritoriale date privind victime sau pericole majore asociate cu acest cutremur. Totuşi, autorităţile de protecţie civilă şi specialiştii în domeniu recomandă menţinerea măsurilor de precauţie uzuale:
- verificarea stării instalaţiilor casnice şi a obiectelor care pot cădea;
- păstrarea materialelor de primă necesitate (apă, alimente neperisabile, lanternă, radio);
- respectarea indicaţiilor ISU şi ale autorităţilor locale în caz de avarii sau alerte ulterioare;
- informarea din surse oficiale, precum INCDFP, INSP şi autorităţi locale, pentru date şi recomandări actualizate.
În zonele cu risc seismic, clădirile vechi sau neconsolidate pot suferi avarii chiar şi în urma unor seisme de magnitudine moderată; de aceea este important ca proprietarii şi administraţiile locale să acorde atenţie stării tehnice a imobilelor şi, acolo unde este cazul, să adopte măsuri de consolidare.
Ce urmează
Specialiştii de la INCDFP continuă monitorizarea activităţii seismice în zonă şi vor furniza, dacă este necesar, actualizări privind noi mişcări seismice sau revizuiri ale parametrilor. Reamintim că reţeaua seismică naţională oferă date publice şi că populaţia trebuie să consulte exclusiv sursele oficiale pentru informaţii verificate.
Evenimentul de marţi se înscrie în tiparul activităţii seismice din Vrancea, regiune care rămâne cea mai importantă sursă de cutremure pentru teritoriul României şi continuă să fie monitorizată atent de comunitatea ştiinţifică şi de autorităţile responsabile cu protecţia civilă.
