Deputatul PSD de Neamţ Ciprian Şerban a formulat precizări privind procedura de selecţie a conducerii Portului Constanţa, ca reacţie la declaraţiile viceprim‑ministrului Oana Gheorghiu. Parlamentarul susţine că, la momentul solicitării documentelor referitoare la selecţie, procesul era încheiat şi deciziile Ministerului Transporturilor au respectat cadrul legal şi analiza structurilor de specialitate.
Context juridic şi instituţional
Şerban a subliniat că este necesară o clarificare a cadrului juridic în care au fost luate deciziile administrative pentru numirile la Portul Constanţa, făcând distincţia între atribuţiile legate de Reforma 9 din PNRR şi competenţele stabilite prin OUG nr. 109/2011 privind monitorizarea şi verificarea procedurilor de selecţie.
„La data solicitării formulate de doamna viceprim‑ministru, procedura de selecţie a administratorilor Portului Constanţa era deja finalizată”
Deputatul a explicat că rolurile guvernamentale în coordonarea Reformei 9 şi în reforma guvernanţei corporative trebuie privite distinct faţă de mecanismele instituţionale şi procedurale reglementate prin ordonanţă pentru verificarea selecţiilor. Potrivit acestuia, în materia respectivă legea acordă un rol specific Autorităţii pentru Managementul Calităţii şi Eticii în Procesul de Implementare Publică (AMEPIP).
Mecanisme de sesizare şi verificare
Parlamentarul a mai arătat că, în cazul în care ar fi existat suspiciuni asupra modului de desfăşurare a selecţiei, cadrul legal prevedea posibilitatea sesizării autorităţii competente. Astfel, potrivit lui Şerban, orice persoană interesată putea sesiza AMEPIP cu privire la posibile abateri în procedură, procesul instituţional de verificare fiind, susţine el, prevăzut expres de lege.
- Procedura: declarată finalizată la momentul solicitării documentelor;
- Cadrul legal: OUG nr. 109/2011 reglementează monitorizarea şi verificarea procedurilor de selecţie;
- Responsabilitate: AMEPIP este autoritatea prevăzută pentru sesizări privind eventuale abateri.
Documentele solicitate şi aspecte de protecţie a datelor
Un alt element adus în discuţie de deputat a vizat natura documentelor cerute în cadrul verificărilor: Şerban a menţionat că solicitările includeau date personale şi informaţii cu caracter confidenţial din dosare, argumentând astfel limitările posibile în comunicarea anumitor materiale. El nu a furnizat detalii suplimentare despre conţinutul documentelor sau despre natura exactă a informaţiilor considerate confidenţiale.
Implicarea ministerelor şi a structurilor de specialitate
În declaraţia sa, parlamentarul a insistat că deciziile adoptate la nivelul Ministerului Transporturilor au avut la bază analizele structurilor de specialitate, respectând cadrul legal aplicabil. Aceasta sugerează o abordare procedurală a numirilor, în opinia deputatului, fără a detalia etapele concrete ale evaluării şi selecţiei sau criteriile folosite pentru desemnarea administratorilor Portului Constanţa.
| Element | Relevanţă |
|---|---|
| OUG nr. 109/2011 | Reglementează monitorizarea şi verificarea procedurilor de selecţie |
| Reforma 9 din PNRR | Referinţă la guvernanţa corporativă, coordonată la nivel guvernamental |
| AMEPIP | Autoritatea indicată pentru sesizări şi verificări privind selecţiile |
Ce rămâne nedezvăluit
Din comunicatul lui Ciprian Şerban nu reies detalii operative privind calendarul complet al selecţiei, numele candidaţilor sau criteriile de evaluare aplicate, iar afirmaţiile despre caracterul finalizat al procedurii şi despre respectarea cadrului legal rămân, în esenţă, poziţia deputatului. Nu au fost citate răspunsuri din partea Ministerului Transporturilor, a AMEPIP sau a viceprim‑ministrului Oana Gheorghiu în legătură cu aceste precizări.
Atât mecanismul prevăzut de lege pentru sesizări, cât şi natura documentelor invocate — posibile date personale şi informaţii confidenţiale — deschid întrebări practice legate de transparenţă şi de limitele furnizării de informaţii în procedurile de numire la companii şi instituţii publice. În absenţa unei verificări independente a documentelor sau a unui punct de vedere oficial din partea instituţiilor implicate, disputele asupra legalităţii şi transparenţei procesului rămân partizanate la nivelul declaraţiilor publice.
